Muzeul Naţional al Ţăranului Român: Târgul Mărţişorului, în perioada 24 februarie – 1 martie

Muzeul Naţional al Ţăranului Român organizează, în perioada 24 februarie – 1 martie, Târgul „De Mărţişor”, informeazã AGERPRES.

Citește Ultimele Știri

Precizări MAE: Un pasager cetățean român a fost identificat în accidentul feroviar grav din provincia Toledo, Spania

În continuarea precizărilor de presă (https://www.mae.ro/node/69152) cu privire la accidentul feroviar grav din provincia Toledo din Regatul Spaniei, Ministerul Afacerilor ...
Citește Mai Mult

Guvernul Spaniei a decretat trei zile de doliu oficial pentru accidentul din Urda

Pedro Sánchez a anunțat că Executivul a decretat trei zile de doliu oficial în întreaga țară, de la miezul nopții ...
Citește Mai Mult

1
2
3
…
4.346
›

„Şnur alb şi roşu de mătase, lânică şi bumbac, hârtie de ziar, seminţe, fetru, pasta fimo, podoabe, lut, rotiţe de ceas, metal, taste de computer, răşină sintetică, ceramică, sticlă, email, argint, lemn, piatră şi flori, etamină, mărgele şi tot atâtea tehnici şi stiluri fac din Târgul Mărţişorului, ca de fiecare dată, o poveste de neratat”, se arată într-un comunicat al muzeului transmis, joi, AGERPRES.

Ca în fiecare an, la târg vor participa şi şcoli, fundaţii, asociaţii, organizaţii care desfăşoară acţiuni cu caracter umanitar pentru copii şi acordă sprijin pentru categoriile defavorizate, precizează organizatorii.

Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon

Descarcă aplicația și astfel poți asculta Radio Românul oriunde te-ai afla în Spania și în lume! Radio Românul este: Aproape de Tine!

Din oferta din acest an a Târgului Mărţişorului, care va fi deschis între orele 10,00 şi 18,00 în curtea interioară a MNŢR, sala Acvariu şi holul de intrare – Studioul Horia Bernea, nu vor lipsi turta dulce, prăjiturelele de casă, cozonacii şi alte produse de patiserie din Bucovina, Alexandria, Baia Mare şi Buzău, miere, dulceţuri din Ilfov, ceaiuri şi plante de leac din Dâmboviţa.

Obiceiul de Mărţişor, Mărţişug sau Marţ este consemnat de etnologii începutului de secol XX, fiind prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii repetau acest obicei în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi, la fel, bune de rod.

Povestea mărţişorului – preluată de lumea urbană şi devenită modă, firul de bumbac devenit fir de argint sau de aur, purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi mai nou cadou – supravieţuieşte în diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la mărţişorul virtual, se arată în comunicatul citat.