Poartă ce deschide calea primăverii de peste opt milenii în spaţiul românesc, mărţişorul din Banat împleteşte tradiţia străbunilor daci cu modernismul european, legătura fiind reprezentată de firul alb-roşu făurit din imaculatul zăpezii şi flacăra soarelui, potrivit muzeografului etnograf al Muzeului Satului Bănăţean din Timişoara dr. Maria Mândroane, după cum informează AGERPRES.
Ea a menţionat, că în urmă cu ceva secole, bunicile din această zonă împleteau sau croşetau firele alb-negru la început, apoi alb-roşu în şnurul bicolor care le era prins la mână copiilor, la începutul lunii martie, în „cap de primăvară”, pentru a fi feriţi de boli şi de deochiul de primăvară.
„Într-o anumită etapă, vorbim despre mărţişor de aur şi argint, dar să nu uităm că dintotdeauna strămoşii noştri au fost oameni simpli, în concordanţă perfectă cu natura. De aceea, mărţişorul, aşa cum circula în popor, era unul simplu, un şnur alb-negru, ulterior a ajuns să aibă culoarea de azi. Până să se ajungă la bănuţul acela de aur şi argint a trecut o vreme şi doar o anumită categorie de oameni înstăriţi îşi permiteau să aibă bănuţul de aur şi argint”, a spus muzeograful.
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Descarcă aplicația și astfel poți asculta Radio Românul oriunde te-ai afla în Spania și în lume! Radio Românul este: Aproape de Tine!
Dacă înainte de 1990, mărţişoarele le erau trimise celor dragi de departe exclusiv printr-un plic, prinse pe câte un carton sau pe o felicitare, astăzi el inundă internetul, sub forma imaginilor electronice. Mărţişorul a străbătut un drum lung, cunoscând şi unele transformări, dar esenţa a rămas nealterată, iar etnologii sunt convinşi că acest simbol va avea puterea de a-şi păstra identitatea şi unicitatea.
„Printre alte tradiţii reînviate la noi după 1990, ca urmare a pătrunderii unor sărbători străine, este cea a Mărţişorului, un unicat plecat din spaţiul dacic acum opt mii de ani, pentru că doar la noi se regăsea, era cunoscut şi se vorbea despre el, iar acum este împrumutat şi de bulgari şi de popoarele cu care noi am intrat în contact. În descoperirile arheologice (din situri de acum opt mii de ani – n.r.) s-au găsit şnururi şi diferite aşa-zise mărţişoare care la origine erau naturale. (…) El a avut de-a lungul timpului mai multe culori şi trasee, la început era dăruit de părinţi copiilor, apoi de fete băieţilor (în Moldova), iar acum de băieţi fetelor. Era la început alb-negru, apoi alb-albastru, ajungându-se la alb-roşu, trecând prin mai multe faze de transformare, într-o dinamică a tradiţiilor”, a explicat Maria Mândroane.
Conform acesteia, tradiţia Mărţişorului dăinuie şi datorită frumoaselor legende care se împletesc în prezent în ateliere de creaţie organizate la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara, unde copiii învaţă să confecţioneze mărţişoare tradiţionale din lână ori din fir de mătase, sub îndrumarea generaţiei senioarelor în acest meşteşug.
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
„Bănăţenii sunt foarte mândri să poarte mărţişorul pentru că ne reprezintă, este un unicat în spaţiul cultural, iar noi bănăţenii ne-am făcut o tradiţie din acest mărţişor. În Muzeul Satului Bănăţean, de ani buni avem aceste ateliere cu doamne meşteri populari foarte talentate, din grupa senioarelor, care ne ajută să le confecţionăm şi încearcă să insufle dorinţa de meşteşug şi în tânăra generaţie. Avem un dialog permanent între generaţia seniorilor şi tinerii care vin în mijlocul nostru să înveţe să facă un mărţişor tradiţional, aşa cum era el la origine, să cunoască mai multe despre tradiţia mărţişorului, în general, despre miturile legate de el, despre vechimea lui”, a afirmat muzeograful.
Mărţişoarele erau prinse fie la mână, fie ca medalion sau în piept. Se purtau până înfloreau pomii, după care şnurul era agăţat într-un pom roditor pentru a aduce belşug, sau pe semănăturile câmpului. „Mărţişorul te ferea de cele rele, era protecţia românului. Uneori era păstrat chiar şi pentru o etapă mai târzie, ca brăţări, care erau purtate împotriva deochiului, pentru că aveau culoarea roşie”, a completat Mândroane.
Muzeul Satului Bănăţean este vizitat, în această perioadă, de copii cărora veteranele Rodica Vlădoianu şi Adriana Bejan le deapănă legenda mărţişorului şi-i învaţă să-l împletească. Alături de meşteşugul confecţionării simbolului tradiţional, la muzeu este organizată şi o expoziţie de mărţişoare realizate de elevii şcolilor timişorene.
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
Foto: AGERPRES
Din redacție, îți recomandăm să citești și aceste articole:
În fiecare an, mii români de pretutindeni își încep parcursul academic în România, informează Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Conform ...
Este sitio Web utiliza cookies propias y de terceros para mejorar su experiencia de navegación, realizar tareas de análisis y ofrecer un mejor servicio. Al pulsar el botón: Acepto las cookies nos da su consentimiento a nuestra política de cookies. Lee nuestra Política de Cookies.
Funcional
Mereu activ
El almacenamiento o acceso técnico es estrictamente necesario con el fin legítimo de posibilitar la utilización de un determinado servicio expresamente solicitado por el abonado o usuario, o con la única finalidad de efectuar la transmisión de una comunicación a través de una red de comunicaciones electrónicas.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Estadísticas
El almacenamiento, la organización y el acceso que se utilizan sirven a fines exclusivamente estadísticos.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
El almacenamiento técnico o el acceso son necesarios para crear perfiles de usuario para enviar publicidad o rastrear al usuario en un sitio web o en varios sitios web con fines de marketing similares.
