România este recunoscută pe plan internațional pentru bogăția și diversitatea patrimoniului său cultural și natural. De la situri istorice și peisaje naturale unice, până la tradiții vii transmise din generație în generație, țara noastră este prezentă în listele UNESCO prin elemente care reflectă identitatea și creativitatea comunităților.
Federația Română de Baschet a lansat oficial platforma „Acasă prin Baschet!”, proiect dedicat tinerilor baschetbaliști români care trăiesc și evoluează ...
Acest articol prezintă două categorii distincte, conform Comisiei Naționale a României pentru UNESCO (CNR UNESCO) www.cnr-unesco.ro/ro/harta: • Patrimoniul Mondial UNESCO (material) • Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității (UNESCO)
I. Patrimoniul Mondial UNESCO (Material)
Siturile culturale și naturale din România înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Descarcă aplicația și astfel poți asculta Radio Românul oriunde te-ai afla în Spania și în lume! Radio Românul este: Aproape de Tine!
1. Delta Dunării (1991) – Natural
Unul dintre cele mai valoroase ecosisteme din Europa, paradis al biodiversității.
2. Satele cu biserici fortificate din Transilvania (1993) – Cultural
Șapte sate transilvănene cu arhitectură defensivă unică.
3. Mănăstirea Horezu (1993) – Cultural
Capodoperă a stilului brâncovenesc.
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
4. Bisericile pictate din nordul Moldovei (1993) – Cultural
Opt biserici cu fresce exterioare spectaculoase.
5. Centrul istoric al Sighișoarei (1999) – Cultural
Unul dintre puținele orașe medievale locuite continuu din Europa.
6. Bisericile de lemn din Maramureș (1999) – Cultural
Opt biserici tradiționale, simboluri ale arhitecturii din lemn.
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
7. Cetățile dacice din Munții Orăștiei (1999) – Cultural
Complex de fortificații dacice, inclusiv Sarmizegetusa Regia.
8. Pădurile primare și bătrâne de fag din Carpați (2017) – Natural
Parte a unui sit transfrontalier european.
9. Peisajul minier de la Roșia Montană (2021) – Cultural
Situl istoric al mineritului aurifer antic.
10. Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu (2024)
Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu, realizat între anii 1937-1938 reprezintă singura creație a lui Constantin Brâncuși (1876-1957) de mari dimensiuni destinată spațiului public.
11. Frontierele Imperiului Roman – Dacia (2024)
Vestigiile limesului dacic se întând astăzi pe teritoriul actual al 16 județe din țara noastră: Alba, Argeș, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Olt, Sălaj, Sibiu, Teleorman și Vâlcea.
II. Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității (UNESCO)
Tradiții, practici și expresii culturale vii recunoscute pentru valoarea lor universală.
1. Ritualul Călușului (2008)
2. Doina (2009)
3. Ceramica de Horezu – tehnici tradiționale (2012)
4. Colindatul de ceată bărbătească (2013) – România și Republica Moldova
5. Jocul fecioresc (2015)
6. Tehnici tradiționale de realizare a scoarței (2016) – România și Republica Moldova
7. Mărțișorul – practici tradiționale de 1 Martie (2017) – România, Republica Moldova, Bulgaria, Macedonia de Nord
8. Transhumanța, strămutarea sezonieră a turmelor (2019) – România, Albania, Andorra, Austria, Croația, Franța, Grecia, Italia, Luxemburg și Spania
9. Arta cămășii cu altiță (2022) – România și Republica Moldova
10. Tradițiile de creștere a cailor lipițani (2022) – element multinațional
11. Cobza – patrimoniu cultural imaterial UNESCO (2025) – România și Republica Moldova
Element nou adăugat pe lista UNESCO, confirmat oficial de Ministerul Culturii din România.
Potrivit comunicatului oficial al Ministerului Culturii, „Cobza – cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale” a fost înscrisă în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, în cadrul unei nominalizări comune România – Republica Moldova.
sprijină protejarea meșteșugului de confecționare,
încurajează transmiterea artei interpretative către generațiile viitoare,
evidențiază colaborarea culturală dintre România și Republica Moldova.
Sursa: Ministerul Culturii – comunicat privind înscrierea cobzei în patrimoniul UNESCO.
Patrimoniul UNESCO al României – O moștenire vie, în continuă evoluție
Patrimoniul UNESCO al României este o dovadă a creativității, diversității și rezilienței culturale. Fiecare sit și fiecare tradiție reprezintă o parte din povestea noastră colectivă și o responsabilitate pentru generațiile viitoare.
Foto: pixabay.com / Sighișoara
Din redacție, îți recomandăm să citești și aceste articole:
Este sitio Web utiliza cookies propias y de terceros para mejorar su experiencia de navegación, realizar tareas de análisis y ofrecer un mejor servicio. Al pulsar el botón: Acepto las cookies nos da su consentimiento a nuestra política de cookies. Lee nuestra Política de Cookies.
Funcional
Mereu activ
El almacenamiento o acceso técnico es estrictamente necesario con el fin legítimo de posibilitar la utilización de un determinado servicio expresamente solicitado por el abonado o usuario, o con la única finalidad de efectuar la transmisión de una comunicación a través de una red de comunicaciones electrónicas.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Estadísticas
El almacenamiento, la organización y el acceso que se utilizan sirven a fines exclusivamente estadísticos.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
El almacenamiento técnico o el acceso son necesarios para crear perfiles de usuario para enviar publicidad o rastrear al usuario en un sitio web o en varios sitios web con fines de marketing similares.
