Zeci de mii de persoane au participat la „Marșul pentru Știință” în mai multe orașe ale lumii

Zeci de mii de persoane au participat, sâmbătă, în mai multe orașe din lume, la evenimentul global „March for Science” (Marșul pentru Știință), organizat cu ocazia Zilei Pământului, având ca scop sensibilizarea opiniei publice și atragerea atenției asupra problemelor cu care se confruntă cercetarea, în special cu privire la tendința de ignorare a dovezilor științifice, informează Reuters și DPA, preluat de AGERPRES.

În Statele Unite, în cadrul a sute de acțiuni desfășurate sub egida „Marșului pentru Știință”, cercetători și cadre didactice au luat o pauză de la activitatea științifică și și-au folosit imaginația pentru a concepe mesaje ingenioase pe care le-au afișat pe pancarte precum „Nu există planeta B”, „Nimeni nu este mai presus de știință”, „Răzbunarea tocilarilor” sau „Faceți știința mare din nou”, o parodiere a sloganului din campania prezidențială a lui Donald Trump.

Deși, potrivit organizatorilor, evenimentele nu au avut un caracter partizan, mulți dintre cei care au participat la marșuri au protestat împotriva propunerii lui Trump de a reduce în mod considerabil bugetele federale dedicate științei și cercetării, dar și contra scepticismului manifestat de administrația sa față de schimbările climaterice și față de nevoia de a încetini ritmul fenomenului încălzirii globale.

Acțiunile oamenilor de știință au reprezentat o schimbare față de activitățile care au loc în mod obișnuit de Ziua Pământului, scopul acestora fiind acela de a reafirma „rolul vital pe care îl joacă știința în democrația noastră”, după cum se arată pe site-ul evenimentului global.
„Este important să demonstrăm acestei administrații că ne pasă de dovezi”, a declarat Chris Taylor, în vârstă de 24 de ani, care s-a numărat printre cele circa 15.000 de persoane adunate în Washington’s Mall pentru a discuta pe teme precum încălzirea climatică, alimentația sustenabilă și calitatea apei.

În Los Angeles, circa 12.000 de persoane s-au alăturat „Marșului pentru Știință”, potrivit poliției, unii dintre demonstranți mărșăluind în halate de laborator.

„Marșul pentru Știință” este cel mai recent dintr-o serie de demonstrații desfășurate la nivel național de la inaugurarea lui Trump, în urmă cu 100 de zile.

Casa Albă nu a răspuns unei cereri de comentariu cu privire la acțiunile de sâmbătă, însă a emis un comunicat cu privire la modul său de abordare a problemelor mediului. „Administrația mea reduce poverile inutile de pe umerii muncitorilor și companiilor din America fiind totodată conștientă de faptul că acțiunile noastre trebuie să protejeze mediul înconjurător”, susține Trump. „Cercetarea efectuată în mod riguros este esențială eforturilor administrației mele în scopul îndeplinirii celor două țeluri, acela de creștere economică și de protecție a mediului”, a completat președintele care a trecut sâmbătă pe lângă zeci de protestatari în timp ce se îndrepta către spitalul militar din Bethesda, statul Maryland, unde a vizitat soldați americani răniți.

Cercetătorul specializat în schimbări climaterice Robert Merritt, participant la protestul de la National Mall din Washington, s-a declarat îngrijorat de atitudinea de ignorare a științei practicată de administrația Trump. Acesta a remarcat că în luarea deciziilor sunt ignorate „complet” elemente precum „dovada, motivul și logica”.
În trecut, Trump a declarat că schimbările climatice sunt „o farsă” care afectează politicile de creștere economică, iar administrația sa face un pas considerabil în spate față de Acordul de la Paris — care are ca scop principal reducerea emisiilor globale de gaze cu efect de seră — semnat de Statele Unite, sub conducerea lui Barack Obama, alături de peste 190 de țări, notează Reuters.

„Ca oameni de știință, ca ființe umane, mandatul nostru este clar: acela de a susține ceea ce știm că este adevărat”, a declarat Kellan Baker, cercetător principal la Johns Hopkins School of Public Health, unul dintre oamenii de știință care au vorbit sâmbătă în cadrul evenimentului de la National Mall.

„Știința nu este respectată și trebuie să fie”, a spus și Sarah Binkow, în vârstă de 22 de ani, inginer civil. „Fiind aici am speranța că o populație covârșitoare susține știința și teoria științifică”, a completat aceasta.

Printre cei care au susținut discursuri în Washington s-au numărat Bill Nye, vedetă de televiziune, cunoscut sub pseudonimul „Science Guy”, și Mona Hanna-Attisha, medicul care a atras atenția asupra nivelului mare de plumb din apa potabilă din Flint, Michigan.
Potrivit organizatorilor, circa 11.000 de persoane au participat la un marș similar în Berlin, manifestarea având drept motto „Știința nu este opțională — dovezile alternative sunt miciuni”, iar alte mii de participanți au mărșăluit în mai multe localități din Germania.

În Londra, la protestul oamenilor de știință au luat parte, printre alții, biologi, fizicieni și astronomi, mulți dintre aceștia exprimându-și temerile cu privire la viitorul cercetării științifice în Marea Britanie și a colaborării acestei țări în cadrul proiectelor internaționale în lumina Brexit-ului.
Adunări similare au fost organizate și în alte țări, precum Australia, unde oamenii de știință și-au concentrat mesajul asupra încălzirii globale și a pericolului care planează asupra Marii Bariere de Corali, dar și în țara noastră, ca parte a evenimentului global „March for Science”.

La 22 aprilie 1970, a luat ființă mișcarea pentru protejarea mediului, marcându-se pentru prima dată Ziua Pământului prin manifestații anti-poluare pe întreg teritoriul Statelor Unite, la care au participat aproximativ 20 de milioane de americani. Ca urmare a acestor manifestații, senatorul american Nelson a reușit să convingă politicienii de necesitatea adoptării unei legislații corespunzătoare pentru protecția mediului înconjurător.

De atunci, în fiecare an, această zi a fost marcată pentru a aduce în atenția oamenilor necesitatea protejării mediului înconjurător, pentru a conștientiza populația privind necesitatea conservării resurselor naturale ale lumii și pentru ca problematica ecologică să devină parte integrantă a educației și culturii. Douăzeci de ani mai târziu, Ziua Pământului a devenit globală, mobilizând 200 de milioane de oameni în 141 de țări și ridicând problemele de mediu pe scena mondială.

Foto: AGERPRES