VIDEO: Meleșcanu-Legea Educației din Ucraina-o temă sensibilă; Klimkin-Nimeni nu vrea să închidă nicio școală

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, a declarat vineri, 13 oct. a.c., în cadrul unei conferințe de presă cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin, că noua lege a Educației din țara vecină este „o temă foarte sensibilă” în relația dintre cele două țări, dar că autoritățile ucrainene sunt deschise la dialog pe această temă, conform AGERPRES.

„Am repetat îngrijorarea față de efectele negative ale legii asupra elevilor care studiază în limba română în Ucraina și am solicitat părții ucrainene să propună soluții astfel încât tot procesul de predare în limba română să fie garantat pentru tot ciclul preuniversitar, cel puțin la nivelul la care este în prezent”, a spus Meleșcanu.

Șeful diplomației române a observat disponibilitatea la dialog a autorităților din țara vecină, dar a apreciat că aceasta este „o temă foarte sensibilă în relația dintre țările noastre”.

El a spus că ministrul ucrainean de Externe s-a întâlnit, anterior întrevederii cu el, cu membri ai delegației din Parlamentul României care s-a deplasat în Ucraina pentru a avea discuții referitoare la noua lege a Educației.

Meleșcanu a vorbit despre importanța consultărilor și despre susținerea pe care România o acordă Ucrainei în parcursul european.

„Vom putea identifica soluții durabile, principiale, care să răspundă interesului legitim al cetățenilor ucraineni de etnie română de a beneficia de exercițiul dreptului la educație în limba maternă”, a spus Meleșcanu.

El a subliniat și implicarea forurilor europene în această chestiune.

„Decizia României de a acționa principial față de legea Educației, propunând folosirea instrumentelor Consiliului Europei (…) a avut la bază convingerea noastră fermă că opiniile avizate ale acestor foruri internaționale vor putea oferi garanții suficiente pentru afectarea respectării și promovării drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina”, a spus Meleșcanu.

Totodată, el a amintit și de faptul că autoritățile ucrainene așteaptă opinia Comisiei de la Veneția pe tema legii Educației.

„Am salutat declarația președintelui Ucrainei, domnului Poroșenko, de a trimite Comisiei de la Veneția, chiar dacă a intervenit ulterior, și domnul ministru Klimkin ne-a confirmat că există o poziție foarte fermă de a lua în calcul amendamentele care vor fi propuse de Comisia de la Veneția și eventual de alte foruri europene”, a punctat Meleșcanu.

În acest sens, Meleșcanu a spus că autoritățile române rămân în dialog cu cele de la Kiev. „Situația nu poate fi rezolvată în mod satisfăcător decât prin dialog susținut”, a spus el și a adăugat că „România este pregătită să împărtășească din experiența pe care o are în ceea ce privește învățământul în limba maternă în paralel cu asigurarea cunoașterii limbii române”.

Meleșcanu a amintit că în România comunitatea ucraineană este formată din 51.000 de persoane. Dintre aceștia, peste 7.500 de tineri și copii studiază în limba maternă în 90 de instituții de învățământ în țara noastră.

La rândul său, ministrul ucrainean a punctat că legea nu este îndreptată împotriva minorităților, ci are ca scop evoluția întregului sistem de învățământ ucrainean, iar în prezent se caută soluții pentru implementarea optimă a acestei legi.

„Această lege nu este îndreptată asupra comunităților etnice, este îndreptată să oferim noi oportunități pentru cetățenii Ucrainei, indiferent de etnia lor (…) Noi nu suntem interesați de asimilare”, a spus Pavlo Klimkin.

El a afirmat că l-a informat, vineri, pe Teodor Meleșcanu, că în Legea Educației minoritățile din Uniunea Europeană beneficiază de un cadru special.

„Logica acestei legi nu este de a restrânge drepturi sau posibilități (…) nu să le interzicem românilor să învețe biologia sau fizica în limba română, ci posibilitatea de a învăța suplimentar câteva materii în limba ucraineană”, a spus el.

Pavlo Klimkin a punctat că „mecanismul implementării acestei legi este foarte important”.

„Trebuie să discutăm cu partenerii noștri români, însă în primul rând trebuie să vorbim cu comunitățile. Este vorba despre comunități, nu este despre politică”, a spus el și a apreciat că România nu a folosit argumente politice în dezbatere.

„Este vorba despre oameni și despre viitorul lor. Trebuie să fie viitorul Ucrainei în Uniunea Europeană. Noi vrem să evităm orice îngrijorări, am trimis această lege la Comisia de la Veneția și vom avea posibilitatea să luăm în considerare și concluziile acestei comisii și rezultatele consultării cu comunitățile (…) Vom ține cont de deciziile Comisiei de la Veneția. Legea pe care o avem este o lege-cadru”, a afirmat el.

Mai mult, Klimkin a spus că pe tema legii Educației au fost create speculații. „Nimeni nu vrea să închidă nicio școală. Nimeni nu vrea și nu va concedia pe nimeni. Dimpotrivă, vom lucra să avem un program comun să le dăm posibilitatea să se perfecționeze”, a spus el.

Șeful diplomației din Ucraina a spus că una din mizele principale ale noii legi a Educației este viitorul european al țării sale. „Noi trebuie să mergem cu educația înainte. Acum avem un amestec între învățământul sovietic și cel ucrainean, dar noi trebuie să mergem spre cel european”, a punctat el.

Klimkin a spus că, înainte de adoptarea legii, au existat consultări cu comunitățile afectate de respectiva schimbare. „Sensul acestei legi nu constă a elimina o parte din materiile care se predau acum în limba română și să le înlocuim, să le predăm în limba ucraineană. Sensul acestei legi este de a lăsa sistemul de învățământ în limba română și a adăuga un sistem de învățare în ucraineană pentru ca toți cetățenii Ucrainei să folosească toate posibilitățile pentru a se realiza în Ucraina”, a afirmat el.

Noua lege a Educației din Ucraina, promulgată la începutul lui septembrie, introduce sistemul de 12 clase în Ucraina și extinderea utilizării limbii ucrainene în sfera educației. Potrivit BucPress, în conformitate cu articolul 7 al noii legi adoptate, sistemul de educație din Ucraina se desfășoară doar în limba de stat (ucraineană), iar materiile care se predau în prezent în școli în limba română urmează să fie predate în limba ucraineană.

Foto: AGERPRES

[the_ad id=”14304″]