Singurul loc din România unde pot fi admirate șapte ipostaze ale Mântuitorului Iisus Hristos – Nașterea, Înălțarea, Botezul, Umilința, Gloria, Crucificarea și Iisus după gratii – într-o singură pictură este Catedrala Evanghelică din Sibiu, unde se află de peste o jumătate de mileniu „Fresca Răstignirii”, informează AGERPRES.
„Biserica Evanghelică din Sibiu este biserica episcopală cea mai reprezentativă din Transilvania pentru comunitatea evanghelică. Aici au avut loc importante diete și întâlniri în secolele XVI-XVII, în secolul XXI. Au loc întâlniri importante și în zilele noastre. (…) Locul are valoare istorică, artistică, spirituală de excelență. Acest tablou extraordinar — ‘Fresca Răstignirii’, care nu are echivalent în România, ne arată demersurile făcute pentru a-l pune pe Hristos ca mântuitor în centrul rugăciunii noastre”, a declarat pentru AGERPRES, Reinhart Guib, episcopul Bisericii Evanghelice din România.
Pictura are importanță religioasă, culturală și istorică. Construcția catedralei, închinată Fecioarei Maria, a început în 1.320. După un secol de la începerea construcției, pe când biserica era încă catolică, în 1.445, pictorul Johannes von Rosenau realizează o frescă cu două ipostaze ale lui Iisus: Crucificarea și Iisus după gratii. Dovadă că Fecioara Maria a fost inițial considerată patroana spirituală a acestei biserici este faptul că pe clădire este scris în ebraică „Iahve”, adică numele lui Dumnezeu, iar sub inscripție se află chipul Fecioarei.
„Fresca este unică, pentru că este o frescă catolică într-o biserică evanghelic-luterană (…). După Reformă au acoperit-o pe Fecioara Maria, ea fusese patronul spiritual al bisericii, și l-au pictat pe Iisus de cinci ori. În perioada catolică toate bisericile erau pictate și așa a rămas și această frescă în corul bisericii, în altar. După ce biserica nu a mai fost catolică, ci evanghelic-luterană, această frescă nu a fost distrusă, ci modificată pentru a fi în conformitate cu noile idei religioase. La catolici, Fecioara Maria este foarte importantă. La protestanți, Iisus. În pictura inițială, din 1.445, fresca avea două scene cu Iisus — Crucificarea și Iisus după gratii—, multe personaje catolice și Fecioara Maria. După modificare au lăsat cele două scene cu Iisus, dar în locul personajelor catolice l-au pictat pe Iisus încă de cinci ori acoperindu-le pe celelalte, astfel încât azi avem șapte scene cu Iisus”, a precizat pentru AGERPRES, Andreea Cunțan, ghid în Catedrala Evanghelică din Sibiu.
După ce biserica a devenit evanghelic-luterană, alt pictor a mai adăugat cinci ipostaze ale lui Iisus: Nașterea, Înălțarea, Botezul, Umilința și Gloria. Dacă Nașterea, Botezul și Înălțarea lui Iisus sunt cunoscute de creștini, indiferent de confesiune, felul în care apare Mântuitorul — umilit și glorificat sau întemnițat — sunt picturi foarte rare în orice biserică. În Catedrala Evanghelică din Sibiu, Iisus poate fi admirat cărunt, cu o rochie albă și o sabie în gură sau după gratii.
„Avem trei reprezentări ale lui Iisus — Nașterea, Înălțarea și Botezul. Pe pilonul din stânga, îl avem pe Iisus umilit, cu mâinile legate, când era batjocorit, iar în partea dreaptă Gloria — o reprezentare foarte rar întâlnită a lui Iisus — cu părul alb, rochie albă și o sabie în gură care reprezintă cuvântul lui Dumnezeu. Gloria se referă la viitor, când Iisus va veni să judece viii și morții. A șaptea reprezentare este și ea foarte rar întâlnită. Iisus după gratii, poartă numele de Iisus în suferință. Aici, pictorul asociază închisoarea cu suferința lui Iisus”, explică ghidul Andreea Cunțan.
Lângă fresca cu Iisus răstignit au fost pictate personaje cu aură pe cap, religioase, dar și istorice printre care regii canonizați ai Ungariei, Ștefan și Ladislau. Aceste personaje au fost pictate peste altele, catolice, care nu mai pot fi văzute.
În Catedrala Evanghelică din Sibiu vin anual peste 100.000 de turiști din toată lumea, lăcașul de cult fiind a doua cea mai vizitată biserică fortificată săsească din Transilvania, după Biserica Neagră din Brașov, potrivit lui Ștefan Cosoroabă, coordonatorul proiectului turistic „Descoperă sufletul Transilvaniei”.
Foto: AGERPRES