Un singur meşter popular mai confecţionează în prezent în zona Munţilor Apuseni opinci, odinioară încălţămintea de bază a moţilor, care, acum, sunt mai apreciate de turiştii străinii decât de localnici, informeazã AGERPRES.
În vârstă de 62 de ani, Iosif Trifuţ şi-a transpus în practică pasiunea pentru opinci după pensionarea sa. Bărbatul a lucrat mult timp, ca maistru, la cooperativa meşteşugărească din Câmpeni, unde era specializat în confecţionarea de încălţăminte din piele.
„Pasiunea pentru meşteşugul popular şi, în special, pentru opinici o am de când mă ştiu. În urmă cu opt ani, m-am hotărât să fac opinci din piele, după modele străvechi”, a afirmat, pentru AGERPRES, moţul din Câmpeni.
La scurt timp, Iosif Trifuţ a început să participe la târguri meşteşugăreşti, mai întâi în Alba, apoi tot mai departe. În ultimii ani, a fost nelipsit de la evenimentele de acest gen organizate în partea de vest a ţării, în Timişoara, Oradea, Deva, acolo unde, mai ales în anumite „ţinuturi”, oamenii încă încalţă opinci la sărbători.
„Opincile le vând în târguri tradiţionale din ţară. Eu realizez trei modele de opinci: cu gârgoi (gurgui – adică cu vârful întors), cu găicuţe – modelul acesta se caută în zona Banatului şi un model la care aplic talpă, pentru a se putea merge pe stradă. Sunt mulţi clienţi care vor modele pe care să le poarte zi de zi, aşa că am aplicat talpă ca să reziste cât mai mult timp. Celelalte două modele sunt purtate îndeosebi de interpreţi de muzică populară”, a explicat bărbatul.
Totul se realizează manual, din piele de bovină, iar pentru a confecţiona o pereche de opinci îi ia cam trei zile.
„Folosesc ustensile: ciocan, cleşte, falţî. Procesul este unul migălos, care necesită timp. Pielea de bovină se trage pe captă (un format de lemn), apoi se lasă la uscat, ca să capete forma piciorului. După aceea, le dau găuri în opinci. Lucrez cam trei zile ca să termin o pereche de opinci”, a spus meşterul.
În ceea ce priveşte culorile, predomină maro şi negru, separat sau combinat.
Opincile confecţionate de moţul din Câmpeni au ajuns însă şi peste graniţă, inclusiv pe alte continente.
„Au cumpărat opinci de la mine turişti străini din Canada, Franţa, Spania, Marea Britanie. Turiştii străini sunt încântaţi când văd opinci şi mă întreabă cum le fac. Le povestesc turiştilor cum fac opincile, încălţăminte pe care o purtau strămoşii noştri. Unii le cumpără ca să le poarte, alţii vor, pur şi simplu, ca să aibă un suvenir din România şi spun că nu au mai văzut aşa ceva. Sunt bucuros când văd că meşteşugul popular este apreciat”, a spus Iosif Trifuţ.
.jpeg)
El a adăugat că în Munţii Apuseni este singurul meşter popular care confecţionează opinci „ca pe vremea dacilor”.
Dorinţa sa cea mai mare, după cum el însuşi a mărturisit, este ca tradiţia să fie dusă mai departe şi să nu se piardă.
Dacă la târguri, în vremurile în care organizarea lor era permisă, bărbatul era ajutat, pentru a-şi prezenta şi vinde marfa, mai ales de soţia sa, acum de tainele confecţionării opincilor este interesat, în mod special, nepotul său mai mare, în vârstă de 10 ani. David, care locuieşte cu părinţii săi în Alba Iulia, atunci când îşi vizitează bunicii sau când vine în vacanţă, intră în atelier şi nu doar că se uită să vadă modul în care este încropită opinca, ci chiar a încercat să facă şi el.
Iosif Trifuţ mai are doi nepoţi, de la fata care locuieşte în aceeaşi casă cu el şi soţia, însă aceştia sunt încă mici, de 4 ani, respectiv un an.
Pe lângă opinci, moţul mai confecţionează şi cizme şi pantofi de piele, îndeosebi pentru membrii ansamblurilor folclorice.
„O pereche de opinci costă între 90 şi 150 de lei, cizmele de piele 350 de lei, iar pantofii pentru dansatori 200 de lei”, a menţionat Trifuţ.
În această perioadă a pandemiei, în care târgurile nu au mai putut fi organizate, meşterul popular a reuşit să îşi mai vândă din produse pentru că a fost căutat în mod direct de cei care au auzit de el. În plus, are o pagină de facebook, „Opinci Câmpeni”, prin intermediul căruia poate fi contactat.
În ţară mai sunt doar câţiva meşteri care mai fac opinci, cu materialele şi metodele tradiţionale de confecţionare.
Sursa: www.agerpres.ro
Foto: AGERPRES
Din redacție, îți recomandăm să citești și aceste articole:
