Delia Dimitriu, membră a echipei care în anul 2007 a câştigat Premiul Nobel pentru Pace pentru activitatea din domeniul schimbărilor climatice, a lansat, la Tulcea, Iniţiativa 3D – Decarbonizarea Deltei Dunării, informeazã AGERPRES.
Evenimentul a avut loc în cadrul celui de-al 28-lea simpozion internaţional „Delte şi zone umede”, organizat de Institutul Naţional Delta Dunării (INDD), la care participă circa 150 de cercetători din 18 ţări.
„Este o iniţiativă promovată de un grup de cercetători pentru implementarea Strategiei europene de decarbonizare a regiunilor. Am format o echipă la care invităm alţi colegi din România şi Europa să se alăture. Noi o să lucrăm pentru identificarea resurselor locale de energie regenerabilă, cea solară este foarte importantă, iar în ce priveşte energia eoliană, colegii de la Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ne vor spune dacă putem să implementăm anumite soluţii. Ambiţia noastră este ca cel puţin până în 2030 să aducem proiecte şi să lucrăm împreună”, a declarat, pentru AGERPRES, profesoara Delia Dimitriu din cadrul Manchester Metropolitan University, din Marea Britanie.
Ea a mai spus că echipa este formată din cercetători din Germania, Croaţia, Belgia, Italia, Bulgaria şi Portugalia şi că aceasta este prima încercare din Europa de a pune în practică soluţii ale experţilor.
„Ce vrem noi să facem este să arătăm puterea experţilor care nu ţin cont de factorii politici. Knowledge is power (ştiinţa este putere, n.red.) – acesta este mesajul 3D, iar ca atare, grupul de iniţiativă a fost unul prietenos, multidisciplinar în care fiecare şi-a văzut bucăţica lui, funcţie de expertiza pe care o are. Impresionant pentru mine din Marea Britanie este potenţialul românesc, al colegilor de acasă. (…) Ce vrem noi să promovăm este că în domeniul schimbărilor climatice suntem complementari. Nu există competiţie, pentru că este o problemă globală pe care trebuie să o rezolvăm şi vrem să promovăm puterea soluţiilor locale”, a menţionat Delia Dimitriu.
În opinia sa, adaptarea la schimbările climatice este urgentă.
„Într-un studiu de caz, la Gura Portiţei-Jurilovca, am constatat că trebuie să începem cu adaptarea la schimbările climatice, cu o strategie de management al riscului de inundaţii, pentru că vor dispărea zone din Deltă. Creşte nivelul apelor marine, iar adaptarea la schimbările climatice este urgentă. Trebuie să ne gândim la investiţii acum şi să dezvoltăm planuri de acţiune. Ce am constatat din Marea Britanie este că România are foarte multe strategii, dar implementare nu. Ce vrem noi să facem: pornim de la o viziune, identificăm un program de acţiune şi proiectele aferente şi împărţim pe clustere. Iar acest 3D este un network plus, un plus care înseamnă deschis pentru toată lumea”, a mai spus Delia Dimitriu.
Unul din membrii Iniţiativei 3D, prodecanul Facultăţii de transport din Universitatea Politehnica Bucureşti, Florin Nemţanu, a afirmat că proiectul propus spre finanţare vizează realizarea unei reţele electrice de transport pe apă.
„Unul din obiectivele proiectului este să transformăm Portul Tulcea şi zona lui de influenţă, Delta Dunării, într-un hub verde care să utilizeze numai energie regenerabilă şi care să aibă un impact spre zero asupra mediului. Propunem un sistem pilot care să aplice soluţii verzi pentru mobilitate. Vrem să demonstrăm că o asemenea soluţie este sustenabilă, evident cu ajutorul asociaţiilor din zonă”, a precizat Florin Nemţanu.
Prezent la eveniment, managerul Grupului de acţiune locală în pescărie Delta Dunării, Valentin Moldoveanu, a susţinut necesitatea proiectelor ecologice în Deltă şi a menţionat că aceste iniţiative vor fi susţinute financiar de către Comisia Europeană prin programe speciale.
„Proiectul acesta este un început. Ne-am dori să avem în fiecare localitate a Deltei staţii electrice de încărcare rapidă, sisteme fotovoltaice pentru a genera curentul necesar acestor staţii şi bărci electrice rapide 100% pentru transportul de călători. E o realitate de care avem nevoie. Delta Dunării s-a aglomerat foarte mult, sunt foarte multe motoare puternice mecanice şi avem nevoie să protejăm mediul din jurul nostru”, a precizat Moldoveanu.
În timpul workshop-ului Iniţiativa 3D s-au prezentat lucrări privind starea habitatelor din Marea Neagră, stadiul proiectului Danubius-RI, dar şi lucrări privind mecanisme de colaborare transfrontalieră şi sprijinul financiar european pentru iniţiativele inovatoare.
„Comunităţile care doresc sprijin financiar pentru proiecte verzi trebuie să se intereseze care sunt oportunităţi de finanţare, să caute parteneri puternici şi să intre în dialog cu autorităţile locale. Este momentul ca diferitele comunităţi interesate să pună în practică proiecte viabile să meargă spre autorităţi care au responsabilităţi şi să spună de ce anume sunt interesate. Sunt axe prioritare, dar în jurul lor se poate construi. Ştim că plasticul reprezintă o sursă de poluare, dar plasticul este o resursă care permite comunităţilor care-l colectează şi reciclează să se dezvolte şi să aibă o perspectivă mai bună pentru membrii lor”, a declarat şefa de unitate din cadrul Comisiei Europene, Andreea Străchinescu, prezentă la simpozion.
Workshop-ul a început cu un moment de reculegere în amintirea lui Ivan Patzaichin.
Simpozionul „Delte şi zone umede”, organizat de INDD în parteneriat cu Consiliul Judeţean Tulcea, Institutul de Cercetări Eco-Muzeală Tulcea şi Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, este patronat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi Asociaţia BENA.
Sursa: www.agerpres.ro
Foto: pixabay.com