Transport verde în România: 6.000 de puncte de alimentare electrică pentru mașini, până în 2020

Ghidul Programului de dezvoltare a infrastructurii de încărcare a autovehiculelor electrice și hibrid — ‘Infrastructură de alimentare verde’ a demarat astăzi, 10 august 2016. Astfel, primăriile, instituțiile publice și agenții economici pot dezvolta în perioada următoare proiecte de infrastructură de alimentare verde după regulile descrise în ghidul de finanțare. Acestea, vor putea fi depuse pentru finanțare în perioada 15 septembrie — 15 octombrie 2016, la sediul Administrației Fondului pentru Mediu, conform unui comunicat de presă remis AGERPRES.

Programul ‘Infrastructură de alimentare verde’ a fost realizat în conformitate cu reglementările U.E, și pune bazele viitoarei rețele naționale de puncte de alimentare pentru autovehiculele electrice din România.

Programul a fost conceput ca unul multianual, cu o țintă indicativă de 6.000 de puncte de alimentare instalate în rețea, până în anul 2020. Acesta este finanțat prin AFM și beneficiază, pentru anul 2016, de suma de 70 milioane lei, sumă care va acoperi instalarea a circa 420 de stații de încărcare cu putere normală și alte 420 de stații de încărcare rapidă.

‘Am creat un întreg pachet care să răspundă țelului european privind promovarea transporturilor cu ZERO emisii. Programele ‘Rabla PLUS’ și ‘Infrastructură de alimentare verde’ au forța de a rupe barierele care au ținut pe loc dezvoltarea transportului urban verde în România și de a face tranziția tot mai mult în viitor de la carburant la curentul electric. Vrem ca pe măsură ce punctele de încărcare vor fi finalizate să le actualizăm într-o hartă on-line pe care orice șofer să o poată consulta înainte de a pleca spre orice destinație’, a declarat Cristiana Pașca Palmer, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Programul ‘Infrastructură de alimentare verde’ este destinat persoanelor juridice, respectiv: primăriilor din localități cu mai mult de 50.000 de locuitori, instituțiilor publice și agenților economici din astfel de orașe, dar și agenților economici ale căror sedii sociale sau puncte de lucru au acces direct la autostrăzi, drumuri europene și drumuri naționale.

Fiecare dintre acești beneficiari poate aplica la AFM pentru instalarea de puncte de încărcare și poate beneficia de finanțarea a 80% din costurile unui astfel de proiect. Suma maximă pe care o poate solicita o primărie, instituție publică sau un agent economic este de 900.000 de lei — aproximativ 200.000 de euro.

‘Suntem convinși că imediat ce rețeaua va fi activă și va permite traversarea României de la un capăt la altul, cu o mașină 100% electrică, cu costuri de sub 50 de lei, acest mod de transport va deveni o opțiune importantă pentru mult mai mulți români. Ne dorim ca primăriile să joace un rol important în acest Program, să aplice și să contribuie la tranziția către orașe inteligente’, a adăugat ministrul Cristiana Pașca Palmer.

Programul permite instalarea atât a punctelor de încărcare cu putere normală, egală cu 22 kW curent alternativ, cât și a celor cu putere înaltă, mai mare de 22 kW curent continuu. Pentru o priză cu încărcare normală (de circa 4 ore) AFM a stabilit în concordanță cu nivelul pieței o sumă maximă decontabilă de 2.500 de euro, iar pentru una cu încărcare rapidă (sub 1 oră) o sumă de 35.000 de euro. După un calcul simplu, orice primărie, instituție publică sau agent economic poate instala din suma maximă alocată (aproximativ 200.000 de euro) 4 prize de încărcare rapidă și alte 24 cu încărcare normală.

Locațiile care pot fi dotate cu chargere (n. red. – încărcătoare) rapide sau normale conform viziunii Programului sunt: parcările publice, parcări destinate sau care deservesc punctele de interes public (baze sportive, săli de spectacole, instituții publice, centre comerciale, unități hoteliere, gări, aeroporturi, benzinării), parcări cu acces direct la autostrăzi, drumuri naționale sau europene.

Cei care vor aplica în cadrul sesiunii de finanțare trebuie să prevadă în proiectul cu care aplică locuri de parcare corespondente numărului de puncte de încărcare care trebuie marcate distinct și semnalizate cu panouri de informare, se mai arată în comunicatul citat.