Tomac la conferința dedicată Zilei Unirii Basarabiei cu România: După UE și NATO, obiectivul de țară este Unirea

Următorul proiect de țară al României poate fi unirea cu Republica Moldova, după ce aderarea la NATO și UE au fost îndeplinite, a declarat, luni, deputatul Eugen Tomac, președinte executiv al PMP, în cadrul conferinței „Unirea – Proiect de țară”, organizată de grupul parlamentar al PMP cu prilejul împlinirii a 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, informează AGERPRES.

„Anul acesta, Parlamentul României a dat un vot favorabil pentru ca ziua de 27 martie să devină zi de sărbătoare națională. Este un mesaj extrem de puternic pe care statul român îl transmite românilor de dincolo de Prut. (…) Avem în față o realitate, și anume că națiunea română este divizată astăzi în urma unor decizii secrete luate de Hitler și Stalin, iar responsabilitatea noastră este să nu uităm acest aspect. (…) Cred că, după ce am intrat în Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană, următorul proiect de țară poate fi pentru noi, românii, unirea celor două state românești”, a susținut Eugen Tomac.

El a adăugat, totodată, că este foarte important ca autoritățile de la București să lucreze pentru ca „majoritatea românilor de peste Prut să conștientizeze că România are capacitatea să gestioneze un astfel proiect”.

Totodată, Tomac a spus că „Rusia trebuie adusă la masa discuțiilor pe acest subiect atunci când vom fi pregătiți pentru acest moment”.

Deputatul USR Bogdan Rodeanu, președintele Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul R. Moldova, a afirmat că ziua de 27 de martie reprezintă „un prilej de sărbătoare, dar și unul de analiză pragmatică a obligațiilor statului român pe care le are în calitate de membru al UE și al NATO față de frații români din Basarabia istorică”.

„Până acum s-au făcut pași importanți în prezervarea identității naționale a românilor de peste Prut, cum ar fi acordarea burselor pentru studii, acordarea dreptului la redobândirea cetățeniei române și implicit a dreptului de a munci în România și, prin ea, în UE. Aceste acțiuni pragmatice au contribuit la accesul la cultură, la civilizație europeană a unui număr foarte mare de români basarabeni. Aceste programe fără culoare politică, cu un caracter exclusiv național, au avut și cel mai mare impact. În concluzie, calea de urmat în ceea ce privește politica statului în ceea ce privește Basarabia istorică nu poate fi decât una singură, o politică pragmatică, nonpartinică, orientată spre facilitarea integrării Republicii Moldova în structurile europene”, a declarat Rodeanu.

Deputatul PMP Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunităților de români din afara granițelor țării, a afirmat, la rândul său, că „unirea trebuie dusă din stradă în Parlament, de pe ziduri și de la marșuri unioniste în legi și strategii ale statului român”.

Daniel Gheorghe, deputat PNL, a susținut că trebuie conștientizat la nivel întregii clase politice, dar și al societății în ansamblul ei că „singurul obiectiv național real pentru România, odată cu finalizarea proiectului de integrare euroatlantică, îl reprezintă reîntregirea prin reunirea cu Republica Moldova”.

„Nu există niciun proiect mai important pentru noi, ca români”, a subliniat Gheorghe.

Marius Bostan, fost ministru al Comunicațiilor, prezent la conferință, a afirmat că „lucrurile trebuie mai mult făcute, decât vorbite” în direcția unirii Basarabiei cu România, punctând faptul că orice proiect bilateral dezvoltat în domenii ca sănătate, educație, cultură va duce la un grad mai mare de conștientizare a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Mircea Popescu, președintele Consiliului Mondial Român, a prezentat un mesaj al CMR în care arată necesitatea implementării unui „plan de acțiune minimal”. Se propune ca „forțele politice românești de la Chișinău să creeze împreună un bloc unionist care să coaguleze societatea civică într-o mișcare având ca scop câștigarea unei majorității parlamentare unioniste capabilă să conducă Basarabia spre unirea cu România”.

Totodată, CMR susține că „instituțiile statului — Președinție, Parlament, Guvern — au datoria față de poporul român să acționeze unitar pe plan extern pentru a sensibiliza comunitatea internațională, cu precădere din UE, SUA, Marea Britanie și Canada asupra adevărului istoric și al năzuințelor românilor, dar și al avantajelor de securitate pentru spațiul NATO de la granița estică a UE de a exista o Românie puternică și stabilă prin teritoriu și populație unitară”.

Popescu a mai spus că o altă propunere a CMR ar fi ca „sub egida și în clădirea Parlamentului României să funcționeze un ‘guvern din umbră al Unirii’ prin cooptarea unor personalități unioniste din întreaga societate românească”.

La dezbatere au mai participat parlamentari de la București, politicianul moldovean Vlad Cubreacov, reprezentanți ai mai multor ONG-uri, studenți din cadrul organizațiilor studențești basarabene prezente la București, precum și preoți.

Foto: AGERPRES