Timișoara Capitală Culturală Europeană va fi promovată și printr-un traseu gastro-cultural bănățean

Atragerea unui număr cât mai mare de turiști în anul 2021, când Timișoara își va exercita misiunea de Capitală Culturală Europeană (TCCE), se va face și prin promovarea unor trasee gastro-culturale bazate pe paleta foarte atrăgătoare a multiculturalității din Banat, pe tradițiile și obiectivele cele mai reprezentative pentru fiecare comunitate, informează AGERPRES.

Primul pas va fi identificarea locurilor care mai păstrează specificități și editarea rapidă a unei broșuri care să cuprindă traseele gastro-culturale din Banat.

„Brandul cel mai valoros al Timișoarei și al județului este multiculturalitatea. Editarea acestei broșuri este un proiect de suflet, pentru că-l gândesc de mai mult timp. Vrem ca broșura să se refere la toate etniile care trăiesc în Banat, promovând turismul din acest punct de vedere, al gastronomiei. Dar, am vrea să promovăm în interiorul acestei lucrări obiective care țin de fiecare etnie, biserici, monumente, cimitire ale evreilor, sinagogi, fiecare etnie ce are de arătat pe anumite trasee turistice. De asemenea, vrem să le promovăm evenimentele legate de viața acestor etnii în așa fel încât să încercăm să atragem vizitatori pe turismul de eveniment și cu locuri de cazare și mâncare acolo unde sunt bucătării tradiționale, cum sunt restaurantele sârbești, de exemplu”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul executiv al Asociației pentru Dezvoltarea și Promovarea Turismului (ADPT) Timiș din cadrul Consiliului Județean Timiș, Delia Barbu.

În județul Timiș trăiesc aproape treizeci de etnii, astfel că destinațiile sunt numeroase.

„Trebuie căutat în localitățile în care au trăit și alte comunități etnice, să vedem dacă și ce se mai păstrează din tradițiile lor. La Dudeștii Noi sunt aromânii, o să vedem ce au păstrat din tradițiile lor gastronomice. Mai avem comunități de șvabi la Jimbolia, maghiari sunt la Sânmartinu Maghiar, sârbi mai mulți avem la Sânmartinu Sârbesc și Diniaș, țigani avem cam peste tot, la Dudeștii Vechi, Vinga și Breștea avem bulgari. Trebuie să mai căutăm pe unde mai avem în Timiș slovaci, pentru că în Banat, în general, știm unde sunt, evrei mai sunt foarte puțini, la Timișoara, dar au ‘bucătăria curată’ (kosher n.r.), mai sunt comunitățile de ucraineni. Apoi, oamenii de afaceri străini și-au dezvoltat în ultimii ani comunități puternice la Timișoara, unde avem câteva mii de italieni, mai sunt francezi, chinezi, orientali. Trebuie să le identificăm tradițiile culinare”, a declarat, pentru AGERPRES, istoricul Ioan Hațegan, cercetător științific în cadrul Filialei Timișoara a Academiei Române.

De la binecunoscutele sarmalele bănățene, care trebuie să aibă neapărat afumătură și să fie atât de mari încât „să nu încapă una pe gura oalei de lut” (mai îngustă în partea de sus) și ciorba de burtă de vită de la Giuvăz, cea de perișoare de la Gottlob sau cea de potroace de pe aceeași uliță, până la supa nemțească de vin ori fașirtul (chiftele) șvăbesc, gulașul unguresc și sârbesc ori tochitura de sub Cetatea oștenilor lui Mihai Viteazul, de la Jdioara — toate se vor afla în broșura turismului gastro-cultural al ADPT Timiș.

Foto: AGERPRES