VIDEO Timiș: Se încearcă realizarea unui ”Drum al conacelor”, obiectiv turistic pentru Capitala Culturală Europeană 2021

Vechi conace din județul Timiș, care păstrează în ele istorii, legende și destine, ele însele fiind astăzi file din istoria bănățeană și nu numai, își așteaptă șansa de a se deschide generos vizitatorilor în cadrul proiectului Timișoara Capitală Culturală Europeană (TCCE) 2021, primul identificat de Asociația Culturală Ariergarda (ACA), într-o primă fază, fiind conacul din Hodoni și obiectivele muzeale din Jimbolia, informează AGERPRES.

În județul Timiș mai există peste 30 de castele și conace, mai mari sau mai mici, majoritatea avându-și geneza în veacurile XVIII-XIX, atunci când în Banat a început să apară nobilimea ce voia să epateze și să-și impună statutul de stăpân local prin clădiri similare ca stil celor din alte provincii mai vechi ale Imperiului Habsburgic. Mare parte dintre aceste clădiri sunt însă în prezent ruine.

Asociația Culturală Ariergarda (ACA) din Timișoara și Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului (APDT) a Consiliului Județean (CJ) Timiș doresc să inventarieze la fața locului conacele care pot deveni obiective reale pentru turismul de o zi. În parteneriat cu un tour-operator, cu oameni de cultură și cu istorici, reprezentanți ai celor două asociații au pornit în căutarea și identificarea unui ”drum al conacelor”.

”Ne-a interesat să vedem cum putem promova turismul cultural, istoric, să vedem ce putem face. Am ieșit și pe teren (în toamna anului trecut, n.r.) și am identificat o mulțime de lucruri, în primul rând dificultăți, dar și capacități, potențial de dezvoltare a turismului cultural — istoric, turismul de o zi în împrejurimile Timișoarei. Noi căutăm să identificăm potențial pentru excursii de o zi”, a declarat, pentru AGERPRES, prof. Daniel Vighi de la Universitatea de vest Timișoara, președintele ACA Timișoara.

Itinerariul lor a cuprins conacele contelui Ambrozy de la Remetea Mare — Herneacova, cel al familiei Mocioni de la Foieni, apoi conacele de la Rudna, Hodoni și Jimbolia.

”Noi căutăm să realizăm un ‘drum al conacelor’. La Conacul Ambrozy, din păcate, nu am putut să intrăm, doar l-am fotografiat din exterior. Conacul este încă în ‘război’, sunt probleme de retrocedare, proprietarul este supărat și spune că nu vrea să aibă de-a face cu nimeni. Conacul familiei Mocioni din Foeni — familie istorică de secol XVIII-XIX, mari mecena ai culturii românești, care au dat burse pentru studenții români pe vremea lui Eminescu — are de asemenea un potențial scăzut, aparține primăriei, dar trebuie făcute restaurările. Dar este o capelă mare, extrem de frumoasă a familiei Mocioni, în cimitir, realizată în stil baroc. Acolo s-ar putea merge pe patrimoniul funerar. Cimitirul în care se află superba capelă se află lângă Podul Turcului, extrem de spectaculos, din perioada Tereziană, nu din cea otomană”, a relatat pentru AGERPRES scriitorul Daniel Vighi.

El a mai arătat că și conacul din Rudna are o istorie extraordinară, legată de regii Serbiei, cum ar fi Karadjordjevici, prietenul principelui A. I. Cuza. „Acolo mai este o doamnă, care a cumpărat imobilul împreună cu soțul ei din Germania, dar care a decedat. Acela este un loc care poate atrage străinii, pentru că lor le place, are o umanitate în el, are animale în ogradă. Străinilor le place, dar românul are pretenții de mall, de comercial. Un conac superb este cel de la Hodoni, unde a trăit Vicențiu Babeș, este amplasat vizavi de biserică. Conacul este foarte bine făcut, foarte reușit și bine restaurat. Acesta a fost o surpriză plăcută și va putea fi valorificat”, a mai detaliat Daniel Vighi.

Un obiectiv aparte în acest itinerar a fost orașul Jimbolia, care are cinci muzee, unde se află moștenirea culturală a scriitorului Petre Stoica, prietenul lui Nichita Stănescu.

”Acolo este Muzeul Presei, care este o frumusețe, realizat la standarde europene și cu valori, carte de vizită a lui Mihai Eminescu, ‘Albina’, ‘Gazeta de Transilvania’, lucruri deosebite. Potențialul Jimboliei este foarte bun, au cinci muzee, Muzeul Veșmintelor, Muzeul Pompierilor, Muzeul Colonizării, Muzeul lui Ștefan Izer, marele pictor al Șvabilor Bănățeni. Este un orășel care s-a dezvoltat frumos datorită culturii. (…) Petru Stoica (…) a revenit de la București la Jimbolia, unde a stat în niște condiții grele și și-a donat toată averea lui de colecții, de picturi semnate de Horia Bernea”, a adăugat Vighi.

Președintele Asociației Ariergarda susține că explorările vor continua pentru realizarea unui ”Drum al coacelor”, deocamdată doar conacul din Hodoni și muzeele din Jimbolia fiind deosebite și putând fi înscrise pe harta turismului cultural-istoric de o zi al județului.

Lângă Jimbolia se mai păstrează o parte din conacul Csito, unul dintre cele mai frumoase la vremea lui, dar care a fost dărâmat după Primul Război Mondial. Cele mai frumoase clădiri care au aparținut familiei Csito (Csekonics) sunt „castelul interior”, în prezent clădirea Primăriei Jimbolia și castelul Csito, ridicat în 1863-1870 și care a fost distrus după prima conflagrație mondială. Nemaiputând fi întreținut financiar de proprietari, acesta a ajuns să fie vândut pe părți și, în final, s-a ruinat.

Guri ale unor subterane aferente celor două castele Csito se mai văd și astăzi, iar unii curajoși încă mai încearcă să pătrundă în adâncurile lor pentru a descoperi drumurile Coroanei de la Viena.

Foto: AGERPRES