Un număr de 14 persoane care beneficiază de protecţia statului român, refugiaţi din Siria şi Afganistan au participat în perioada 19 – 23 august la o tabără de cunoaştere a culturii româneşti, învăţare a limbii române şi vizitarea atracţiilor turistice din zona de vest a ţării, organizată de Centrul Regional de Integrare AIDRom Timişoara, informeazã AGERPRES.
Citește Ultimele Știri
„Toţi refugiaţii participanţi la această tabără locuiesc de mai mulţi ani în România şi vorbesc limba română. O parte dintre adulţi lucrează, iar copiii participă la cursuri şcolare în instituţii de învăţământ din Timişoara. O tânără refugiat din Afganistan este înscrisă la Facultatea de Informatică a Universităţii Politehnica, la locuri bugetare”, a declarat managerul local Centrul Regional de Integrare AIDRom Timişoara, Flavius Ilioni Loga, într-un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES.
În cadrul taberei, grupul de persoane, cu vârste între 2 şi 50 de ani, a locuit mai multe zile în localitatea Borlova de la poalele Muntelui Mic, într-o casă de vacanţă pusă la dispoziţie de o biserică din Timişoara Refugiaţii au explorat staţiunea montană Muntele Mic, staţiunea Herculane, Biserica Piatra Scrisă, Cascada Bigăr şi Cazanele Dunării.
Potrivit comunicatului, o refugiată afgană în vârstă de 25 de ani „a apreciat plimbarea cu barca pe Dunăre, la Cazane, ca fiind cel mai frumos loc din Romania în care a fost, iar perioada s-a suprapus cu una de importanţă în ţara sa natală, Eid Al-Adha”.
Grupul a luat parte şi la alte activităţi educaţionale de practicare a limbii române şi conversaţie, o modalitate informală folosită de către Centrul Regional de Integrare AIDRom Timişoara fiind „International Caffe”, unde migranţii trebuie să răspundă la un set de întrebări în limba română, într-un format de cafenea şi prin schimbarea partenerilor de conversaţie.
„Şi gătitul poate fi o modalitate bună de conversaţie în limba română şi învăţarea de noi cuvinte. ‘Lunch Club’ presupune ca migranţii să propună o reţetă de gătit, în limba română, după care să pregătească lista de ingrediente, apoi să cumpere şi să gătească mâncarea propriu-zisă. Aceste metode folosite cu succes în procesul de integrare a refugiaţilor în ţări europene sunt folosite cu succes în relaţionarea cu persoanele refugiate în Timişoara”, a detaliat Flavius Ilioni Loga.
El a precizat că tabăra de cinci zile s-a dorit a fi mai mult decât o excursie de descoperire a României, „o posibilitate de a învăţa mai multe despre culturala şi tradiţiile româneşti, pe de-o parte, şi de a descoperi moştenirea culturală a migranţilor stabiliţi în Timişoara”: „Prin artă, muzică, gătit, jocuri am vrut să construim punţi între comunităţi şi să îmbunătăţim nivelul de integrare în societatea timişoreană a refugiaţilor care au primit protecţia statului român”.
Tabăra a fost organizată în cadrul proiectului intitulat „Integrare ACUM – Abordări complexe şi unitare pentru migranţi”, implementat de AIDRom – Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România în parteneriat cu Asociaţia Filantropia Oradea, proiect finanţat de Uniunea Europeană şi Inspectoratul General pentru Imigrări, prin Programul Naţional – Fondul Azil, Migraţie şi Integrare.
În anul 2017, în România au fost depuse 4.820 de cereri de azil, în creştere cu 161% faţă de anul precedent. În Timişoara, au fost depuse 3.164 de cereri de azil. La finele lui 2017, în Timişoara locuiau puţin peste două sute de refugiaţi, preponderent din ţări ca Siria, Afganistan şi Irak.
Foto: AGERPRES
[the_ad id=”14304″]