Muzeul Național al Țăranului Român organizează, în perioada 25 februarie – 1 martie, tradiționalul Târg al Mărțișorului, eveniment în cadrul căruia publicul este invitat să cunoască tehnici și stiluri în care se realizează mărțișoarele, informează AGERPRES.
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Citește Ultimele Știri
Cel Mai Citit Ziar al Românilor din Spania PeriódicoElRumano.es
„Șnur alb și roșu de mătase, lânică și bumbac, hârtie de ziar, semințe, fetru, pasta fimo, podoabe, lut, rotițe de ceas, metal, taste de computer, rășină sintetică, ceramică, sticlă, email, argint, lemn, piatră și flori, etamină, mărgele și tot atâtea tehnici și stiluri fac din Târgul Mărțișorului, ca de fiecare dată, o poveste de neratat”, se arată într-un comunicat al organizatorilor transmis, miercuri, AGERPRES.
Alături de participanții invitați la târg se numără, ca în fiecare an, și școli, fundații, asociații, organizații care desfășoară acțiuni cu caracter umanitar pentru copii și sprijin pentru categoriile defavorizate.
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
Sâmbătă, între orele 14,00 și 16,00, cei mai mici vizitatori, însoțiți de părinți, sunt invitați să învețe cum să răsucească firele alb și roșu, la un atelier de mărțișoare tradiționale cu meșterița Genoveva Sauciuc.
Bucureștenii care vor vizita Târgul Mărțișorului vor putea vedea și oferta gastronomică. Vizitatorii vor putea degusta și achiziționa turtă dulce, prăjiturele de casă, cozonaci și alte produse de patiserie din Bucovina, Alexandria, Baia Mare și Buzău, miere și dulcețuri din Ilfov, sau ceaiuri și plante de leac din Dâmbovița.
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
Mărțișor, Mărțișug sau Marț, obicei de 1 martie consemnat de etnologii începutului de secol XX, era prezent nu numai la români, dar și la bulgarii și albanezii din Balcani. Este un obicei pe care țăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor și a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb și roșu ca să fie feriți de boală, pe care aceștia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăța fir roșu cu alb ca să fie sănătoase și la fel, bune de rod. Preluată de lumea urbană și devenită modă, firul de bumbac devenit fir de argint sau de aur, purtat drept colier și podoabă, ținut la piept, primit ca suvenir și mai nou cadou, povestea mărțișorului supraviețuiește în diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb și roșu până la mărțișorul virtual, se arată în comunicatul citat.
Foto: AGERPRES