Spania: Rajoy în căutare de susținere pentru a forma o coaliție, după un scrutin marcat de regresul partidelor tradiționale

Șeful guvernului la final de mandat din Spania, Mariano Rajoy, se angajează de luni la o sarcină dificilă – constituirea unui nou guvern, după un scrutin marcat de fragmentarea voturilor și sosirea în parlament a Podemos, relatează AFP într-o amplă analiză, preluat de AGERPRES.

„Cel care câștigă alegerile trebuie să încerce să constituie guvernul”, a spus Mariano Rajoy în fața militanților adunați în fața sediului Partidului Popular în noaptea de duminică spre luni.

Potrivit rezultatelor oficiale publicate în jurul orei locale 02.30 (01.30 GMT), după numărarea tuturor buletinelor de vot, Partidul Popular al lui Mariano Rajoy a obținut 123 de locuri în camera inferioară a parlamentului, respectiv 28,72% din sufragii.

Pedepsit pentru politica sa de austeritate și corupția dintr-o țară în care o persoană activă din cinci este șomeră, Rajoy a pierdut majoritatea absolută, obținând cu 63 de mandate mai puțin decât în 2011 și cel mai slab scor al formațiunii din 1993.

Partidul socialist (PSOE) a ieșit pe locul al doilea și a înregistrat cel mai slab rezultat din istorie, cu 90 de mandate obținute și 22% din voturi.

Un scor foarte apropiat de socialiști a obținut formațiunea stângii radicale Podemos (20,6% din voturi), care va dispune de 69 de deputați. Un alt partid nou, formațiunea liberală Ciudadanos, obține la rândul ei 14% din sufragii și 40 de deputați.

„Spania își lasă în suspans noul guvern”, titrează luni cotidianul conservator ABC. „PP câștigă dar va avea mari dificultăți în a guverna”, scrie El Pais (centru-stânga), în timp ce ziarul catalan El Periodico formulează pagina unu ca un anunț: „Căutăm un președinte /al consiliului de miniștri — n.r./ pentru Spania”.

Scenariul fragmentării atât de temut s-a produs în cele din urmă. Spaniolii au vrut să reînnoiască clasa politică, dar nu au mers suficient de departe pentru a schimba datele problemei. Ei „cer negociere și consens” între partide, scrie El Pais într-un editorial.

Sarcina se anunță însă una dificilă, în condițiile în care Ciudadanos și Podemos au anunțat în numeroase rânduri că nu vor intra în coaliție cu cele două partide tradiționale, întrucât ele ar încarna „vechea politică”.

Însă, mai important decât toate, niciun bloc, la stânga sau la dreapta, nu dispune de majoritate absolută. PP, împreună cu Ciudadanos, nu ar avea decât 163 de locuri, când majoritatea este de 176. Pe de altă parte, un bloc PSOE-Podemos nu ar aduna decât 159 de locuri.

O altă configurație posibilă ar fi o alianță „tripartită” a Podemos și Ciudadanos cu socialiștii, care ar aduna 199 de locuri, pentru a impune o schimbare a guvernului, un scenariu complicat.

Singura soluție pare să rămână sprijinul micilor formațiuni regionale separatiste din Catalonia, Țara Bascilor și Insulele Canare, care ar putea permite unui bloc de stânga să ajungă la numărul de mandate necesar pentru a obține majoritatea absolută.

Veritabile sudoku pentru oamenii politici și politologii din Spania, obișnuiți de peste 30 de ani cu alternanță confortabilă între dreapta și stânga din 1982.

„Voi încerca să formez un guvern și cred că Spania are nevoie de un guvern stabil”, a spus Mariano Rajoy. Trebuie „să ajungem la unele acorduri”, a adăugat Rajoy, lăsând să se înțeleagă că deschide perioada negocierilor.

În absența majorității absolute, există opțiunea unui guvern învestit cu o majoritate simplă, dar care ar trebui să negocieze pas cu pas fiecare dintre politicile sale pentru a guverna.

Pedro Sanchez, liderul PSOE, a spus că mult „dialog” va fi necesar.

Șeful Podemos, Pablo Iglesias, a cerut deja măsuri de urgență socială care nu pot fi întârziate în opinia lui. Printre acestea, o reformă constituțională care să garanteze dreptul inalienabil la locuință, sănătate și educație.

Albert Rivera, liderul Ciudadanos, a insistat la rândul lui asupra poziționării de centru a formațiunii sale, singura capabilă să negocieze cu extremele.

Pentru cea de a cincea țară din punctul de vedere al populației din UE urmează astfel o perioadă de sărbători marcată de incertitudine, prima ședință a noului parlament urmând să aibă loc la 13 ianuarie.

După un prim vot de învestitură a cărui dată nu a fost stabilită, parlamentul va dispune de două luni pentru a învesti un guvern, în lipsa căruia actualul executiv va trebui să convoace noi alegeri, conchide AFP, conform sursei citate.