Sălaj: ”Grădina bunicii”, cu plante aromatice şi medicinale – la Grădina Botanică din Jibou

O aşa numită „Grădină a bunicii”, cu plante aromatice şi medicinale, a fost amenajată în cadrul Grădinii Botanice Jibou, grădina ecologică înfiinţată anul acesta îmbinând permacultura cu grădina ţărănească şi speciile alimentare cultivate la noi din timpuri străvechi, cu plante decorative ţărăneşti şi specii care combat dăunătorii sau se ajută reciproc în creştere, informeazã AGERPRES.

Potrivit precizărilor făcute pentru AGERPRES de specialiştii Grădinii Botanice Jibou, noua amenajare este realizată în Sectorul Plantelor Medicinale, Utile şi Grădina Ecologică, ce cuprinde peste 600 de specii de plante medicinale, grupate pe afecţiuni şi cu diferite întrebuinţări, precum specii tinctoriale, condimentare, aromatice, alimentare, oleaginoase, textile, pentru hârtie şi ierburi întrebuinţate în produse cosmetice. În acest sector există şi colecţii ale unor genuri de plante cu largi întrebuinţări – Salvia, Ocimum, Artemisia, Allium, Mentha, Thymus, specii de cereale, specii de fasole şi specii folosite ca imortele pentru flori tăiate, uscate.

„Ce-am făcut noi în sectorul respectiv anul acesta este un fel de ‘Grădină a bunicii’. Într-o zonă a sectorului am amenajat o grădinuţă cum erau mai demult, la ţară, cu plante mai interesante, care se foloseau în satele noastre. Am făcut inclusiv o construcţie din lemn, ca un foişor, cu o bancă pe care să stea vizitatorii”, a declarat joi, pentru AGERPRES, directorul Grădinii Botanice Jibou, Cosmin Sicora.

Acesta a precizat că în această perioadă, la Grădina Botanică, alături de plantele medicinale pot fi admirate circa 150 de soiuri de trandafiri, din toate categoriile.

Aşa cum precizează Paul-Marian Szatmari, cercetător şi botanist la Grădina din Jibou, pe pagina sa de Facebook, grădina ecologică îmbină permacultura cu grădina ţărănească.

„Aici se pot observa numeroase specii alimentare cultivate la noi din timpuri străvechi, cât şi de pe alte continente – rădăcinoase, frunzoase, fructe şi seminţe, precum şi plante la care se pot consuma florile. Acestea sunt combinate cu plante decorative ţărăneşti şi specii care combat dăunătorii sau se ajută reciproc în creştere. Cu toate că grădina a fost amenajată destul de târziu (mai-iunie), în prezent se poate spune că este un experiment reuşit. (…) În viitorul apropiat, deja în amenajare, acestui sector i se adaugă grădina de fluturi – cu specii melifere pentru atragerea insectelor polenizatoare, în special fluturi, şi, de asemenea, cu specii de plante ce sunt gazde pentru diferite larve de fluturi”, afirmă specialistul din Jibou.

Grădina Botanică Jibou se întinde pe 30 de hectare şi include un sector ornamental, grădina romană, rozarium, grădina japoneză, sector dendrologic, un complex de sere de 4.000 de metri pătraţi, acvarii cu peste 40 de specii şi varietăţi de peşti, galerie amazoniană cu cascade artificiale, plante tropicale şi specii de papagali, precum şi un parc zoologic cu cerbi, căprioare, porci mistreţi şi voliere cu păsări.

În curtea grădinii se află Castelul Wesselenyi, cea mai mare construcţie în stil baroc din ţară.

Foto: Centrul de Cercetari Biologice Gradina Botanica „Vasile Fati” Jibou / Facebook