România exercită începând cu 1 ianuarie 2019, timp de şase luni, preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene, un proiect de importanţă majoră pentru întreaga societate, informeazã AGERPRES.
Discursul ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, la Reuniunea Consiliului JAI din 12 decembrie 2024, conform unui comunicat de presă: „Stimate ...
Deţinerea acestui mandat, o premieră pentru România, ţară care a aderat la UE la 1 ianuarie 2007, va reprezenta atât o provocare fără precedent, cât şi o oportunitate pe măsură, conform site-ului oficial al preşedinţiei. România se va afla astfel în centrul procesului decizional european, având un rol important în dezvoltarea şi consolidarea proiectului european, a procesului de negociere pentru dezvoltarea acquis-ului comunitar şi, implicit, pentru consolidarea cooperării între statele membre ale Uniunii.
Preşedinţia română a Consiliului UE va fi asigurată într-un context european şi internaţional complex, agenda politică a acesteia urmând a fi strâns legată de evoluţia unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii Europene.
În acest moment cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative obişnuite, apar a fi, în principal, procesul Brexit şi cadrul financiar multianual. România, în calitate de preşedinte al Consiliului UE în prima jumătate a anului viitor, va asigura, de asemenea, tranziţia la nivel instituţional a Uniunii Europene – în particular viitoarea Comisie Europeană şi viitorul Parlament European şi va încheia dezbaterea privind viitorul Europei, rezultatul urmând să fie inclus în Summitul de Ziua Europei 2019 de la Sibiu. Autorităţile române speră că 2019 va relansa proiectul european în acelaşi fel în care, în urmă cu trei decenii, anul 1989 a deschis un nou capitol pentru Europa Centrală şi de Est.
În exercitarea mandatului său, preşedinţia română a Consiliul Uniunii Europene trebuie să acţioneze ca mediator imparţial, fiind responsabilă de avansarea negocierilor Consiliului privind legislaţia comunitară, de asigurarea continuităţii agendei europene şi de buna cooperare dintre statele membre şi instituţiile europene. Însă, în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, România va avea posibilitatea de a-şi imprima viziunea naţională asupra dezbaterilor strategice privind viitorul proiectului european, de a contribui în mod direct la procesul de consolidare a acestuia şi de a promova pe agenda europeană unele dosare pe care ţara noastră le consideră importante.
Programul de lucru al Consiliului UE în timpul mandatului României va avea în prim-plan cetăţeanul, eforturile ţării noastre urmând să se concentreze cu precădere pe dosarele cu impact direct şi imediat asupra vieţii de zi cu zi a locuitorilor spaţiului comunitar.
Preşedinţia română a Consiliului UE se va concentra pe patru priorităţi, sub motto-ul ”Coeziunea, o valoare comună europeană”. Aceste priorităţi sunt Europa convergenţei: creştere, coeziune, competitivitate, conectivitate; Europa siguranţei; Europa, actor global; Europa valorilor comune.
În cadrul primei priorităţi, sunt avute în vedere dezvoltare durabilă, reducerea decalajelor de dezvoltare, convergenţă, ocupare şi drepturi sociale; inovarea şi digitalizarea; conectivitate, competitivitate şi pieţe.
Cea de-a doua prioritate, Europa siguranţei, va cuprinde securitatea internă a UE, gestionarea frontierelor externe, funcţionarea spaţiului Schengen şi provocări curente; securitatea cibernetică; viitorul spaţiului de libertate, securitate şi justiţie.
A treia prioritatea, ‘Europa, actor global’, va include politica de securitate şi apărare comună şi eficienţa acţiunii externe a UE, consistenţa politicii UE în vecinătatea sa şi onorarea angajamentelor internaţionale ale UE.
În fine, ‘Europa valorilor comune’ vizează solidaritatea, coeziunea, egalitatea de şanse şi justiţia socială; democraţia, libertatea şi respectarea demnităţii umane; combaterea rasismului, intoleranţei, xenofobiei, populismului şi antisemitismului.
Logo-ul preşedinţiei române a Consiliului UE, ales în urma unui concurs câştigat de un elev de clasa a IX-a de la Colegiul Naţional ‘Ion Luca Caragiale’ din Bucureşti, indică o Uniune Europeană în mişcare, sigură pe sine, dinamică şi ataşată de valorile sale. Din punct de vedere estetic, Uniunea Europeană a fost ilustrată prin intermediul unui lup, animal prezent în mitologia majorităţii culturilor europene. Suplimentar, desenul ilustrează o Uniunea Europeană care îşi afirmă ataşamentul faţă de protecţia biodiversităţii.
Foto: Romanian EU Council Presidency / Președinția Consiliului UE – Facebook
[the_ad id=”14304″]
Din redacție, îți recomandăm să citești și aceste articole:
Este sitio Web utiliza cookies propias y de terceros para mejorar su experiencia de navegación, realizar tareas de análisis y ofrecer un mejor servicio. Al pulsar el botón: Acepto las cookies nos da su consentimiento a nuestra política de cookies. Lee nuestra Política de Cookies.
Funcional
Mereu activ
El almacenamiento o acceso técnico es estrictamente necesario con el fin legítimo de posibilitar la utilización de un determinado servicio expresamente solicitado por el abonado o usuario, o con la única finalidad de efectuar la transmisión de una comunicación a través de una red de comunicaciones electrónicas.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Estadísticas
El almacenamiento, la organización y el acceso que se utilizan sirven a fines exclusivamente estadísticos.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
El almacenamiento técnico o el acceso son necesarios para crear perfiles de usuario para enviar publicidad o rastrear al usuario en un sitio web o en varios sitios web con fines de marketing similares.
