România, trimisă în fața Curții Europene de Justiție pentru neadoptarea unor măsuri naționale privind gestionarea deșeurilor

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a revizui și adopta planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) și ale economiei circulare, informează un comunicat de presă al executivului comunitar, preluat de AGERPRES.

Potrivit CE, autoritățile române trebuiau să revizuiască și să actualizeze planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri, cel târziu în 2013. Comisia a inițiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în septembrie 2015 și a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităților să adopte rapid aceste instrumente de baza prevăzute de legislația în materie de deșeuri.

România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce privește gestionarea deșeurilor municipale solide. În 2015, aceasta a înregistrat cea mai mare rata de depozitare a deșeurilor din UE, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%.

Directiva-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) are ca scop protejarea mediului și a sănătății umane prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse în contextul generării și al gestionarii deșeurilor, precum și prin reducerea impactului general și creșterea eficienței folosirii resurselor. În temeiul directivei, statele membre trebuiau să adopte, până la 12 decembrie 2010, planuri naționale de gestionare a deșeurilor, iar până la 12 decembrie 2013, programe de prevenire a generării de deșeuri.

Statele membre trebuie să își reevalueze planurile de gestionare a deșeurilor cel puțin o data la șase ani și, dacă este cazul, să le revizuiască.

Pe data de 10 aprilie, Grațiela Gavrilescu, ministrul Mediului, declara că România are de rezolvat, la momentul actual, 10 proceduri de infringement pe domeniul mediului, marea majoritate pe deșeuri. „De puține zile de când am preluat mandatul (la Ministerului Mediului, n.r.) am constatat că atunci când am preluat vechiul mandat, în 2014, aveam 29 de măsuri de infringement pentru România. Am predat, în schimb, mandatul în decembrie 2015 cu 19 proceduri de infringement rezolvate. La ora actuală mai avem 10, marea majoritate sunt pe deșeuri, iar rolul meu atât ca ministru, cât și ca angajat al Ministerului Mediului și al Guvernului este să reușim pe cât posibil ca, în 2020, să ne apropiem de un procent cât se poate de mare, astfel încât să reciclăm cât mai mult. Trebuie să ajungem în 2050 să producem deșeu zero. Am cerut Administrației Fondului pentru Mediu tot ce înseamnă program pe deșeuri, începând de la conștientizarea populației până la metode de cum ar trebui să colectăm selectiv, programe pe care să poată să le acceseze și primăriile ca astfel să putem să-i ajutăm ca să ducem cât mai puțin gunoi la groapă”, a afirmat la acea dată Gavrilescu.

Sancțiunile europene se decid în urma unui proces în care statul român și Comisia Europeană (CE) se judecă la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente și ultimatumuri de conformare din partea forului european.

Foto: AGERPRES