Reglementarea a ceva ce nu cunoaştem? UE ia în considerare un regulament privind inteligenţa artificială (articol European Newsroom)

Chatbots, recunoaştere facială şi vehicule autonome – inteligenţa artificială (AI) oferă nenumărate posibilităţi. În timp ce susţinătorii acestei tehnologii prevăd o creştere rapidă a inovării în Europa, criticii se tem de efectele negative imprevizibile asupra societăţii. Legiuitorii UE încearcă să găsească o cale de mijloc, relatează platforma media European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat vineri, preluat de AGERPRES.

Europa se pregăteşte să reglementeze inteligenţa artificială (AI), să înăsprească standardele de securitate pentru roboţi de chat, cum ar fi ChatGPT, şi să impună un cadru de reglementare dezvoltatorilor şi producătorilor care doresc să facă afaceri pe piaţa internă a UE – o provocare ambiţioasă pe piaţa mondială, unde Statele Unite şi China lasă pur şi simplu progresul tehnologic să se dezlănţuie. Comisia Europeană a propus în urmă cu doi ani un nou set de norme, aşa-numita Lege privind inteligenţa artificială, care este în prezent în curs de negociere la Bruxelles şi care va fi primul cadru juridic de până acum privind IA.

La 28 aprilie, grupurile politice din Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la regulamentul UE privind inteligenţa artificială, care se concentrează în principal pe aşa-numitele „modele de bază”, blocuri de cunoştinţe primare care servesc drept fundament pentru tehnologiile de inteligenţă artificială. Deputaţii europeni doresc ca aceste elemente să fie riguros „proiectate şi dezvoltate în conformitate cu legislaţia UE şi cu drepturile fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare”.

Textul bazat pe acest acord informal va trebui să ajungă la Comisia pentru piaţa internă a Parlamentului European pentru a fi votat pe 11 mai. Un vot în plen privind poziţia de negociere a Parlamentului European este aşteptat în iunie, urmat de negocieri cu Consiliul şi Comisia.

– Posibilităţi nesfârşite versus riscuri imprevizibile –

Sabine Bendiek, şefa departamentului de resurse umane din cadrul companiei germane de software SAP, a declarat că inteligenţa artificială ar putea îmbunătăţi enorm productivitatea şi ar putea fi un sprijin pentru oameni. De exemplu, sarcinile extrem de monotone şi repetitive ar putea fi preluate de AI. „Angajaţii noştri se pot concentra apoi cu adevărat pe utilizarea a ceea ce îi face pe oameni atât de puternici: creativitatea şi capacitatea de a evalua rezultatele dintr-o perspectivă diferită şi de a le implementa în consecinţă”.

Dar cum rămâne cu evoluţiile actuale şi viitoare bazate pe algoritmi şi inteligenţă artificială? Cum rămâne cu ChatGTP şi cu maşinile autonome? Cum rămâne cu riscul ca inteligenţa artificială să fie folosită pentru a răspândi dezinformări? Mai mulţi deputaţi europeni au solicitat recent un summit global privind pericolele inteligenţei artificiale.

Luna trecută, ministrul german al tehnologiei digitale, Volker Wissing, a solicitat crearea rapidă a unui cadru juridic pentru IA în Europa. „Trebuie să reacţionăm cu înţelepciune acum şi să reglementăm inteligenţa artificială în mod rezonabil înainte de a fi prea târziu pentru asta. Acest lucru nu trebuie să dureze din nou ani de zile”, a declarat Wissing pentru ziarul german Bild am Sonntag. O purtătoare de cuvânt a Ministerului german de Interne a declarat pentru cotidianul Handelsblatt că „este esenţial să se ajungă la un echilibru între deschiderea faţă de inovaţie şi un cadru juridic clar care să definească standarde pentru o inteligenţă artificială de încredere”.

„Reglementarea privind inteligenţa artificială se află la un nivel foarte scăzut, iar accelerarea acesteia trebuie să fie maximizată”, a declarat Dobroslav Dimitrov, preşedintele Asociaţiei bulgare a companiilor de software (BASSCOM) şi al Asociaţiei angajatorilor bulgari de tehnologii inovatoare (BRAIT). În opinia sa, iniţiativa este cu siguranţă întârziată, motiv pentru care toţi factorii de decizie de la nivel guvernamental, corporativ sau educaţional ar trebui să analizeze ce se întâmplă şi să se adapteze din mers.

Dimitrov a comparat inteligenţa artificială cu energia nucleară. „Poate pune în mişcare întreaga planetă, dar o poate şi distruge dacă este folosită în scopuri distructive. Acelaşi lucru este valabil şi pentru inteligenţa artificială”, a spus el.

Ministrul italian al Dezvoltării Economice, Adolfo Urso, a declarat că este necesar să se elaboreze noi reglementări pentru a defini mai bine relaţia dintre om şi maşini, deoarece maşinile par să aibă pentru prima dată un avantaj.

– ChatGPT sub observaţie pe măsură ce legislaţia privind IA se accelerează –

Amintind cazul chatbot-ului AI ChatGPT, pe care Italia l-a interzis temporar în martie şi pe care l-a pus din nou la dispoziţie la sfârşitul lunii aprilie, Urso a subliniat că acesta „a arătat capcanele unui sector care are încă nevoie de o reglementare strictă”. El a adăugat că restricţionarea provizorie a ChatGPT de către autoritatea italiană pentru protecţia datelor „a dus la un nivel mai ridicat de protecţie pentru utilizatori”.

La începutul lunii trecute, ministrul francez al industriei digitale, Jean-Noel Barrot, a declarat că ChatGPT nu respectă Directiva generală a UE privind protecţia datelor (GDPR), dar că este mai bine să o „încadreze” decât să o interzică. La jumătatea lunii aprilie, Comisia Naţională Franceză pentru Informatică şi Libertăţi (CNIL) a decis să deschidă o investigaţie privind cinci plângeri împotriva chatbotului.

Comitetul european pentru protecţia datelor (European Data Protection Board – EDPB), care este echivalentul la nivel european al CNIL în diferitele state membre şi care este responsabil de coordonarea autorităţilor, a anunţat crearea unui grup de lucru dedicat pentru a promova cooperarea europeană în acest domeniu.

– Aplicarea AI în forţa de muncă –

Urso a declarat recent că sectorul inteligenţei artificiale din Italia, de exemplu, a crescut cu 32% într-un an, ajungând la o valoare de 500 de milioane de euro. Sectorul „este acum în centrul programelor de dezvoltare ale companiilor de toate dimensiunile care investesc în procesarea inteligentă a datelor, în inteligenţa artificială lingvistică şi în viziunea computerizată”, a spus el.

În peisajul general al afacerilor din Spania, inteligenţa artificială este utilizată în 8% dintre companiile cu peste 10 angajaţi. Potrivit datelor pentru anul 2021 publicate de biroul de statistică al UE, Eurostat, această cifră corespunde mediei europene. Procesele de producţie, strategiile de marketing şi vânzări, securitatea cibernetică şi organizarea proceselor de management sunt principalele aplicaţii ale inteligenţei artificiale în companiile spaniole, potrivit unui studiu realizat în 2022 de compania multinaţională spaniolă de servicii financiare Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA).

Asociaţia Croată pentru Inteligenţă Artificială (CroAI) reuneşte principalele companii şi startup-uri din domeniul inteligenţei artificiale din Croaţia. Potrivit datelor acestei asociaţii, la sfârşitul anului 2022, peste 130 de startup-uri din Croaţia dezvoltau şi căutau să aplice inteligenţa artificială. În timp ce, în urmă cu trei ani, 220 de companii aplicau inteligenţa artificială, acest număr a crescut la aproximativ 440 până în octombrie 2022, a precizat CroAI.

– Europa ca actor global în domeniul inteligenţei artificiale –

Ministrul bulgar interimar al economiei şi inovării, Alexander Pulev, a remarcat recent că Bulgaria ar putea deveni un centru regional pentru fluxul de informaţii digitale din Asia. În plus, acesta a declarat că Bulgaria şi guvernul SUA au semnat o declaraţie care vizează îmbunătăţirea calităţii infrastructurii digitale a Bulgariei, cu accent pe securitatea cibernetică.

Preşedintele Fundaţiei „Societatea valorilor comune” din Bosnia şi Herţegovina (BiH), Zlatko Lagumdzija, a subliniat importanţa integrării transformării digitale a UE, care nu ar trebui să se limiteze la statele membre ale UE, ci ar trebui să includă ţările vecine, cum ar fi cele din Balcanii de Vest, pe aceleaşi principii şi proiecte.

Vorbind la o conferinţă la Cambridge, Lagumdzija a remarcat că numai în acest fel UE ar putea demonstra că are capacitatea de a conduce aceste procese la nivel global, alături de Statele Unite şi Japonia, de exemplu.

UE era deja adânc implicată în procesul de creare a unui cadru de reglementare online, iar acum trebuie să o ia de la capăt pentru a-şi da seama cum să reglementeze în mod eficient inteligenţa artificială. Se preconizează că bătălia pentru interzicerea totală a utilizării tehnologiilor de recunoaştere facială prin inteligenţă artificială fără consimţământul persoanelor implicate, în care Consiliul UE ar putea introduce o excepţie legată de clauzele de securitate naţională, va fi deosebit de acerbă.

N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, ANSA, BTA, dpa, EFE, FENA, HINA, participante în proiectul enr alături de AGERPRES, ANP, APA, ATA, Belga, Europa Press, MIA, PAP, STA, Tanjug, TASR şi UKRINFORM. Integral pe www.agerpres.ro

SURSA: AGERPRES

Foto: pixabay.com