Mai multe amendamente la legile justiţiei din 2018 şi 2019 continuă să ridice îngrijorări în privinţa impactului lor asupra independenţei sistemului judiciar, relevă capitolul despre România din primul raport privind statul de drept în Uniunea Europeană publicat de Comisia Europeană, informeazã AGERPRES.
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Descarcă aplicația și astfel poți asculta Radio Românul oriunde te-ai afla în Spania și în lume! Radio Românul este: Aproape de Tine!
În contextul inundațiilor fără precedent care au afectat Regatul Spaniei, soldate cu numeroase victime, dispăruți și pagube materiale, cu precădere ...
La partea privitoare la sistemul de justiţie din România, documentul notează că „au fost identificate probleme majore prin crearea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), sistemul de răspundere civilă a judecătorilor şi procurorilor, schemele de pensionare anticipată, intrarea în profesie şi statutul şi numirea procurorilor din funcţii înalte”.
„De la început, implementarea lor a confirmat îngrijorările legate de presiuni asupra judecătorilor şi procurorilor, precum şi asupra independenţei, eficienţei şi calităţii sistemului judiciar”, atrage atenţia CE.
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
Raportul Bruxellesului subliniază de asemenea că „implementarea prelungită a modificărilor la legile justiţiei creează o tot mai mare nesiguranţă pentru funcţionarea sistemului de justiţie”.
„Deşi şi-a exprimat disponibilitatea de a dialoga cu părţile judiciare şi politice pentru a anula măsurile controversate, actualul guvern a subliniat totodată că situaţia politică din prezent nu oferă condiţiile bune pentru obţinerea unui consens larg şi a majorităţii necesare în parlament pentru a asigura sprijinul pentru reforme comprehensive”, se menţionează în document, care mai precizează că „este puţin probabil ca astfel de reforme să fie adoptate înainte de organizarea de noi alegeri parlamentare”.
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
În acest context de „nesiguranţă”, amplificată şi de „diviziunile puternice din sistemul de justiţie cu privire la soluţiile care ar trebui propuse pentru modificarea legilor justiţiei”, activitatea recentă a Consiliului Superior al Megistraturii „a fost marcată de diviziuni interne şi controverse”, deşi, conform funcţiilor sale, „ar fi trebuit să aibă un rol conducător şi să construiască un consens”.
Raportul subliniază de asemenea că „percepţia asupra independenţei sistemului judiciar în rândul populaţiei este scăzută, iar trendul din ultimii ani a fost unul descrescător”. Nivelul este de 37%, considerat a fi unul scăzut în rândul publicului general, şi de 53%, considerat a fi unul mediu, în rândul companiilor.
„În ambele cazuri, motivul cel mai des invocat pentru percepţia privind absenţa independenţei sistemului judiciar este legat de interferenţa sau presiunea din partea guvernului şi a politicienilor”, evidenţiază Comisia Europeană.
Raportul atrage atenţia că, „în ciuda criticilor ample”, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie rămâne în vigoare.
„Deşi autorităţile şi părţile interesate raportează că, din octombrie 2019, secţia a oprit practica de retragere a apelurilor, iar numărul cazurilor iniţiate împotriva magistraţilor a scăzut, rămân îngrijorări că ea poate fi folosită ca instrument de a pune presiune asupra magistraţilor”, conform CE.
Raportul notează de asemenea că în 2019 au fost numiţi noi şefi la serviciile de procuratură, dar că există în continuare „îngrijorări de durată privind procedura de numire şi de demitere a procurorilor din funcţii înalte”.
Comisia Europeană atrage atenţia că, în timp ce noul procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a fost numit în urma unui aviz pozitiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general şi procurorul-şef al DIICOT au fost numiţi în ciuda unui aviz negativ al CSM.
„Această situaţie evidenţiază deficienţele de durată expuse anterior de Comisie care, în contextul MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare – n.r.), a subliniat nevoia unei proceduri de numire mai solide şi independente, şi faptul că o soluţie sustenabilă poate fi cel mai bine obţinută cu sprijinul Comisiei de la Veneţia”, se menţionează în document.
CE reaminteşte totodată că demiterea în 2018 a fostei şefe a DNA Laura Codruţa Kovesi a fost analizată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care a decis că România a încălcat dreptul la un proces corect şi dreptul la libertatea de expresie din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Raportul mai notează că amendamentele la legea statutului judecătorilor şi procurorilor au schimbat regulile privind răspunderea civilă a judecătorilor.
Comisia Europeană atrage atenţia şi asupra creşterii deficitului de resurse umane în sistemul de justiţie. „În decembrie 2019, peste 12% dintre poziţiile de judecători şi aproape 20% dintre poziţiile de procurori erau vacante”, se menţionează în raport, care adaugă faptul că există îngrijorări că lipsa de personal din sistemul judiciar ar putea deveni tot mai mare odată ce noua schemă de pensionare anticipată pentru judecători va intra în vigoare.
Crearea Managementului Strategic în domeniul justiţiei nu a produs rezultatele aşteptate, adaugă Bruxellesul, care mai observă că România are un nivel general bun de digitalizare a justiţiei, iar eforturile de dezvoltare a acestui aspect continuă.
„Per total, sistemul de justiţie gestionează dosarele în mod eficient”, mai arată raportul, care notează că, în 2018, durata procedurilor în tribunalele de primă instanţă în procesele civile şi comerciale a scăzut uşor faţă de 2017, rămânând aproape neschimbată pentru procesele administrative.
„Amendamentele legislative care afectează resursele umane ar putea îngreuna eforturile României de a reduce lungimea procedurilor judiciare”, se mai menţionează în document.
Ansamblul Folcloric Profesionist Cindrelul – Junii Sibiului sărbătorește 80 de ani de la înființare, aducând o bucată din autenticul folclor românesc ...
Este sitio Web utiliza cookies propias y de terceros para mejorar su experiencia de navegación, realizar tareas de análisis y ofrecer un mejor servicio. Al pulsar el botón: Acepto las cookies nos da su consentimiento a nuestra política de cookies. Lee nuestra Política de Cookies.
Funcional
Mereu activ
El almacenamiento o acceso técnico es estrictamente necesario con el fin legítimo de posibilitar la utilización de un determinado servicio expresamente solicitado por el abonado o usuario, o con la única finalidad de efectuar la transmisión de una comunicación a través de una red de comunicaciones electrónicas.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Estadísticas
El almacenamiento, la organización y el acceso que se utilizan sirven a fines exclusivamente estadísticos.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
El almacenamiento técnico o el acceso son necesarios para crear perfiles de usuario para enviar publicidad o rastrear al usuario en un sitio web o en varios sitios web con fines de marketing similares.
