Protecţionismul lui Trump, Iranul şi Gaza au intrat pe agenda summitului UE-Balcani

Şefii de stat sau de guvern din ţările Uniunii Europene s-au reunit miercuri şi joi la Sofia într-un summit informal despre Balcani, dar pe a cărui agendă au ajuns şi criza din Fâşia Gaza, decizia preşedintelui Donald Trump de a retrage SUA din acordul nuclear cu Iranul şi ameninţarea aceluiaşi preşedinte că va impune taxe vamale pe oţelul şi aluminiul importate de SUA din UE, relatează agenţia EFE, preluat de AGERPRES.

Spania a fost reprezentată la reuniunea cu partenerii din Balcani de ambasadorul ei pe lângă UE. Premierul Mariano Rajoy a refuzat să participe pentru a protesta astfel faţă de participarea Kosovo la reuniune, în contextul în care Madridul consideră că separatismul kosovar îl poate încuraja pe cel al Cataloniei, motivul pentru care Spania nu recunoaşte independenţa Kosovo. Totuşi, celelalte ţări din UE care nu recunosc independenţa Kosovo, respectiv Cipru, Grecia, România şi Slovacia, vor fi reprezentate la summit de preşedinte sau premier, scrie EFE.

Rajoy a desfășurat însă marţi o vizită în Bulgaria, unde a avut o întrevedere cu premierul Boiko Borisov.

El a luat parte miercuri la un dineu cu liderii europeni, unde se va discuta şi despre ”evenimentele grave din Fâşia Gaza”, conform spuselor preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, precum şi despre retragerea unilaterală a SUA din acordul nuclear încheiat cu Iranul, în condiţiile în care UE consideră că Teheranul şi-a respectat toate angajamentele şi, prin urmare, o asemenea decizie nu se justifică. Dar ”aceasta nu înseamnă că UE nu este preocupată de comportamentul Iranului în regiune, de programul său balistic, ori de ce se va întâmpla după anul 2025”, anul până când Teheranul s-a angajat în acord că va menţine oprite activităţile nucleare, a indicat o sursă europeană.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel şi premierul britanic Theresa May, care conduc ţări semnatare ale acordului cu Iranul, le-au prezentat în timpul dineului celorlalţi lideri europeni poziţia lor faţă de dosarul iranian.

Tot atunci, şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, le-au prezentat statelor membre diferitele opţiuni pentru protejarea companiilor europene care fac afaceri cu Iranul în faţa unor eventuale sancţiuni americane.

Un alt subiect ce a fost abordat de liderii europeni este răgazul până pe 31 mai dat de Washington blocului comunitar pentru negocierea unui acord care să evite instituirea de către SUA a unor taxe vamale pe importurile de oţel şi aluminiu din UE.

La summitul informal de joi UE-Balcani, alături de statele blocului comunitar au participat Albania, Bosnia, Serbia, Muntenegru, Macedonia şi Kosovo. La această reuniune, statele UE și-au reafirmat angajamentul ”fără echivoc” de a apropia Balcanii de blocul comunitar şi au cerut statelor din această regiune reforme în combaterea corupţiei, a crimei organizate şi pentru susţinerea statului de drept.

Au fost abordate şi alte chestiuni, precum îmbunătăţirea ”conectivităţii” între Balcani şi UE, cu referire la transporturi, energie, noile tehnologii, libertatea de circulaţie, combaterea terorismului şi a traficului de droguri şi fiinţe umane.

Pe agenda convorbirilor nu s-a aflat însă o eventuală extindere a UE, pentru a se putea ajunge la aceasta în viitor Bruxelles-ul recomandând ”reforme” şi ”răbdare”.

”UE este speranţa şi singurul partener de încredere” pentru regiunea balcanică, unde şi Rusia încearcă să-şi extindă influenţa, subliniază o sursă europeană.

Reuniunea de la Sofia a fost primul summit UE-Balcani din ultimii 15 ani, ultimul summit similar având loc la Salonic, în anul 2003. Următoarea reuniune de acest fel este prevăzută pentru primul semestru din 2020, când Croaţia va deţine preşedinţia Consiliului UE.

Foto: pixabay.com
[the_ad id=”14304″]