Proiect Lege: Românii din străinătate, obligaţi să justifice sume trimise în ţară de peste 2.000 euro

Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a promovat proiectul de lege care asigură transpunerea obligatorie în legislaţia internă a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, informeazã AGERPRES.

Având în vedere obligaţiile care revin României ca urmare a angajamentelor asumate în cadrul Tratatului de Funcţionare a Uniunii Europeane, este obligatorie transpunerea în legislaţia internă a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 05 iunie 2015.

Termenul de transpunere a acestui act legislativ european a expirat, împrejurare care a determinat Comisia Europeană să declanşeze o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor (procedură de infringement).

Ce riscăm dacă nu transpunem şi nu implementăm directiva?

În prezent, România a rămas singurul stat din Uniunea Europeană care nu a transpus, nici măcar parţial, actul legislativ european, expunându-se astfel riscului de sesizare de către Comisia Europeană a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu propunere de aplicare a unor sancţiuni pecuniare sub forma unei sume forfetare în cuantum minim de 1,8 milioane euro, la care se pot adăuga penalităţi cominatorii într-un cuantum cuprins între 2.200 şi 140.000 euro/zi de întârziere.

Amintim în acest context faptul că, la nivel internaţional, reglementarea aspectelor referitoare la lupta împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului a cunoscut o atenţie sporită ca urmare a evenimentelor recente de tipul „Panama Papers” şi agresiunilor cu caracter terorist intervenite la nivel european. În consecinţă, aceasta este a patra directivă în domeniu, într-un timp relativ limitat.

Directiva abordează ameninţarea reprezentată de spălarea banilor, iar abordarea pe bază de risc are ca punct de plecare necesitatea ca statele membre UE să identifice, să înţeleagă şi să atenueze riscurile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului cu care se confruntă.

Măsurile adoptate de Uniunea Europeană în acest domeniu sunt armonizate cu acţiunile întreprinse în cadrul altor foruri internaţionale, dar mai ales în cadrul Grupului de Acţiune Financiară Internaţională (F.A.T.F. – G.A.F.I.) care constituie principalul organism internaţional în lupta împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului.

Nu Oficiul solicită informaţiile despre clienţi. Identificarea clientului a fost reglementată în anul 2015
La nivelul Uniunii Europene a fost adoptat încă din anul 2015 Regulamentul 2015/847, care instituie în sarcina prestatorilor de servicii de plată implicaţi în lanţul de transfer de fonduri obligaţia de Customer Due Diligence (CDD) – Identificarea Clientului, pentru fondurile transferate care depăşesc suma de 1.000 euro sau echivalent (regulamentele UE având un caracter obligatoriu pentru toate statele membre).

Această decizie a fost fundamentată pe baza expertizei europene în domeniu, care a arătat că finanţarea terorismului implică în multe cazuri operaţiuni multiple de valori reduse, realizate prin mijloace care să favorizeze anonimatul/ascunderea identităţii.

Din acest motiv, prestatorii de servicii de plată sunt, în mod deosebit, consideraţi ca fiind expuşi riscului de a fi folosiţi în scopul spălării banilor/finanţării terorismului, opţiunile de transfer rapid de bani fără cerinţe riguroase de identificare transformând această categorie în una preferată instituţiilor de credit care practică un regim intensiv de cunoaştere a clientelei.

În ceea ce ne priveşte, în proiectul de lege care urmează a fi trimis Parlamentului, plafonul pentru fondurile transferate a fost stabilit la 2.000 de euro.

Obţinerea informaţiilor despre clienţi nu înseamnă obţinerea informaţiilor despre provenienţa sumelor transferate

Identificarea clientului, devenită deja o practică la nivelul prestatorilor serviciilor de plată, a fost coroborată cu evaluarea riscurilor de spălare a banilor şi finanţarea terorismului, care sunt foarte ridicate în domeniul transferurilor de fonduri (transferuri de credit, debitări directe, remiteri de bani, transferuri efectuate utilizând un card de plată, un instrument de monedă electronică sau un telefon mobil).

Persoana ordonator/beneficiar al transferului nu are altă obligaţie decât aceea de furnizare a datelor de identitate, respectiv doar informaţiile uzuale pe care orice cetăţean le furnizează atunci când solicită, spre exemplu, un serviciu bancar sau un serviciu al unei alte instituţii financiare.

Nu orice tranzacţie implică automat verificarea ei sau naşterea unor suspiciuni
Proiectul de act normativ consolidează conceptul de abordare pe bază de risc, având ca obiectiv alocarea eficientă a resurselor strict către acele domenii care prezintă un risc major de a fi utilizate în mecanisme de spălare a banilor/finanţare a terorismului.

Instituirea obligaţiei de a transmite un raport de tranzacţii la depăşirea acestui prag nu înseamnă şi ridicarea unei suspiciuni cu privire la această tranzacţie şi verificarea automată a ei (de altfel textul de lege care instituie această obligaţie se află în secţiunea denumită „Raportarea tranzacţiilor care nu prezintă indicatori de suspiciune”) ci are la bază exclusiv raţiuni statistice.

Pe de altă parte, s-a avut în vedere eliminarea mai multor situaţii de risc (transferul fondurilor provenite din săvârşirea unor infracţiuni grave, respectiv traficul ilicit de droguri, traficul de persoane, infracţiuni informatice şi economice, criminalitatea organizată etc. şi nu în ultimul rând finanţarea terorismului), proiectul de lege instituind în sarcina entităţilor raportoare obligaţii, mecanisme şi filtre de evaluare şi identificare a activităţilor suspecte care să fie raportate ca atare, cum ar fi: situaţiile sau elementele de natură să ridice suspiciuni referitoare la caracterul, scopul economic sau motivaţia tranzacţiei, sau care se încadrează în indicatorii sau tipologiile de activităţi suspecte.

Proiectul de lege urmează a fi trimis Parlamentului României spre dezbatere şi adoptare, înainte de a fi promulgat de către Preşedintele României.

Foto: pixabay.com
[the_ad id=”14304″]