Un PROIECT de LEGE care se află spre consultare publică pe site-ul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor prezintă dispozițiile Legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Cine/ce este Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor?
Din acest proiect de lege, la CAPITOLUL IX – OFICIUL NAȚIONAL DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR, Art. 38 – (1), aflăm: „Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor este unitatea de informaţii financiare a României, de tip administrativ, cu sediul în municipiul Bucureşti, ce funcţionează ca organ de specialitate cu personalitate juridică, structură unică, independentă şi autonomă operațional/funcțional, în subordinea Guvernului şi în coordonarea Prim-ministrului”.
Din proiectul de lege prezentăm cum se va face raportarea sumelor de bani trimise în țară și ce sancțiuni sunt prevăzute pentru abaterile de la lege, astfel: la CAPITOLUL III – OBLIGAŢII DE RAPORTARE, Secţiunea 2 – Raportarea tranzacţiilor care nu prezintă indicatori de suspiciune,Art. 7 – (5) „Pentru activitatea de remitere de bani, entităţile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 1.000 euro”.
Cum se face raportarea? În continuarea Art. 7, mai sus amintit, se prezintă procedura: (7) „Raportul pentru tranzacţiile prevazute la alin. (1), (3) și (5) se transmite Oficiului în cel mult 3 zile lucrătoare de la momentul efectuării tranzacţiei, iar raportul prevăzut la alin. (6) se transmite Oficiului în cel mult 3 zile lucrătoare de la momentul depunerii declaraţiei conform Regulamentul (CE) nr. 1.889/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 octombrie 2005 privind controlul numerarului la intrarea sau la ieşirea din Uniune, deţinute de acestea la intrarea sau ieşirea din Uniune, conform unei metodologii aprobată prin ordin al preşedintelui Oficiului”.
Referitor la raportarea datelor despre identitatea entităților care trimit sume de bani aflăm la CAPITOLUL IV – MĂSURI DE CUNOAŞTERE A CLIENTELEI, Art. 10 – (2) „Entităţile raportoare prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. i) sunt obligate să cunoască identitatea entităţilor de la care primesc fonduri în cuantum mai mare decât echivalentul în lei a 1.000 de euro”.
Despre sancțiuni, aflăm la CAPITOLUL X – RĂSPUNDERI ŞI SANCŢIUNI, Art. 42 – (1) „Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, disciplinară, contravenţională, administrativă sau penală”.
Valoarea sancțiunilor: Art. 43 – (2) „Pentru persoanele fizice, contravenţiile prevăzute la alin.(1) lit. a), d) şi f) se sancţionează cu avertisment sau amendă de la 25.000 lei la 150.000 lei, contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) se sancţionează cu avertisment sau amendă de la 20.000 lei la 120.000 lei, iar contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. c), e) şi g) se sancţionează cu avertisment sau amendă de la 10.000 lei la 90.000 lei”.
Valoarea sancțiunilor: Art. 43 – (3) „Pentru persoanele juridice contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu avertisment sau cu amendă prevăzută la alin. (2) ale cărei limite superioare se majorează până la 10% din veniturile totale declarate în ultimele 12 luni încheiate. Sancţiunile şi măsurile pot fi aplicate membrilor organului de conducere şi altor persoane fizice care sunt responsabile de încălcarea legii”.
Înainte de a ne interesa câți bani trimit în țară românii din străinătate, referitor la legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, dacă tot avem în România prețuri europene la alimentele de bază, atunci să fie și venituri salariale minime pe măsură. În acest sens, pentru ca mulți români din țară să nu mai aștepte sprijinul celor plecați la muncă în străinătate, ar fi bine să reușească cei care muncesc în România să se întrețină singuri sau să aibă acces la un loc de muncă conform pregătirii. În acest sens, este binevenit și un PROIECT de LEGE care să crească salariul minim pe economie în România la o valoare apropiată de media generală a salariului minim în UE.
Din date raportate de la nivelul Uniunii Europene pentru anul 2017, media generală a Salariului Minim în UE este 935,78 euro (cu 17 țări sub medie), iar media generală a Salariului Mediu în UE este 1520euro(cu 14 țări sub medie). În România salariul minim este 321 euro, iar cel mediu este 515 euro.
Este sitio Web utiliza cookies propias y de terceros para mejorar su experiencia de navegación, realizar tareas de análisis y ofrecer un mejor servicio. Al pulsar el botón: Acepto las cookies nos da su consentimiento a nuestra política de cookies. Lee nuestra Política de Cookies.
Funcional
Mereu activ
El almacenamiento o acceso técnico es estrictamente necesario con el fin legítimo de posibilitar la utilización de un determinado servicio expresamente solicitado por el abonado o usuario, o con la única finalidad de efectuar la transmisión de una comunicación a través de una red de comunicaciones electrónicas.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Estadísticas
El almacenamiento, la organización y el acceso que se utilizan sirven a fines exclusivamente estadísticos.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
El almacenamiento técnico o el acceso son necesarios para crear perfiles de usuario para enviar publicidad o rastrear al usuario en un sitio web o en varios sitios web con fines de marketing similares.
