Presa internațională despre decesul regelui Mihai, personalitate esențială pentru înțelegerea convulsionatei istorii europene

Fostul suveran al României Mihai I – care a devenit pentru prima oară rege la doar cinci ani, iar mai târziu, în al doilea război mondial, a pus la cale destituirea omului forte pronazist Ion Antonescu, pentru ca ulterior să fie forțat să abdice sub amenințarea armei de guvernul condus de comuniști instalat după război – a murit marți la reședința sa din Elveția, la vârsta de 96 de ani, scrie Washington Post, preluat de AGERPRES.

Regele Mihai, unul dintre ultimii monarhi care au domnit în Europa înainte și în timpul celui de-al doilea Război Mondial, a dus o viață marcată de intrigi politice și de aproape toate revoluțiile care au avut loc pe continent în ultimul secol. Îndepărtat de comuniști la începutul lui 1948, a petrecut în exil decenii la rând, pentru a reveni în patria sa în urma prăbușirii blocului sovietic, ca în cele din urmă să-și asume un rol neoficial de diplomat, ajutând România să se alăture NATO, în 2004, și Uniunii Europene, în 2007, notează Washington Post.

În 1927, la 5 ani, el devenea cel mai tânăr rege din Europa, după ce tatăl său Carol al II-lea a fost nevoit să se retragă, obligat să aleagă între amanta sa și tron. Cunoscut ca aventurier, Carol a ales prima variantă și exilul, dar consiliul regent creat pentru tânărul monarh a căzut pradă disputelor și rivalităților, iar în 1930 Carol s-a întors în țară pentru a-l înlocui pe Mihai ca suveran. În timp ce acesta își finaliza studiile, Carol a abolit Constituția, ceea ce a deschis calea către răsturnarea sa de la putere, în 1940, de guvernul militar condus de Antonescu și regimul său susținut de Garda de Fier. Reinstalat brusc pe tron la 18 ani, regele Mihai a povestit că Antonescu l-a tratat „ca pe un copil”, excluzându-l de la deciziile strategice, deși era, cu numele, șeful statului și al armatei.

Deși se spunea că regele Mihai era loial Occidentului, țara sa și-a oficializat relațiile cu Berlinul, iar aliații au răspuns prin atacuri, inclusiv îndrăznețul bombardament american împotriva facilităților petroliere de la Ploiești care alimentau mașina de război germană. La câteva decenii după război, regele Mihai declara pentru Europa Liberă că mama sa a salvat peste 100.000 de evrei în timp ce susținătorii naziștilor făceau ravagii în țară.

„A fost șantaj”, a spus el într-un interviu acordat în 2007 cotidianului New York Times referitor la circumstanțele abdicării sale, la 30 decembrie 1947. „Mi-au spus: Dacă nu semnezi (scrisoarea de abdicare) imediat, suntem obligați — de ce, nu știu — să ucidem peste 1000 de studenți aflați în închisoare”.

De-a lungul celor peste patru decenii petrecute în exil, regele Mihai a fost fermier în Anglia, pilot de încercare pentru subsidiara europeană a companiei de aeronautică americane Lear și agent de bursă. El a mărturisit în 1989 pentru Times of London că nu i-a plăcut niciodată munca în domeniul finanțelor. „Nu am reușit niciodată să mă împac cu viața dublă pe care o duceam, într-un moment să mă învârt în înalta societate, în următorul moment să-i reprezint pe concetățenii mei oprimați”, a spus el cu acel prilej.

Căderea Cortinei de Fier a deschis un nou capitol pentru cuplul regal, dar discursul rostit de rege, venit în 1992 la București și care a atras mulțimi impresionante de oameni, i-a alarmat în așa măsură pe liderii de atunci ai României încât au interzis intrarea lui din nou în țară până în 1997, când și-a recăpătat cetățenia română. Popularitatea sa nu a mers însă mai departe, iar o mișcare în favoarea revenirii la monarhie creată la finele anilor 90 nu a reușit să dobândească o influență politică serioasă, notează Washington Post.

„La 84 de ani de când am devenit rege, pot spune fără ezitare poporului român că după libertate și democrație cele mai importante lucruri de câștigat sunt identitatea și demnitatea. Aici, o mare responsabilitate stă pe umerii elitei românești”, a declarat regele într-un discurs rostit în 2011 în parlamentul de la București.

În 2009, regele Mihai a subliniat pentru Radio Europa Liberă că greutățile din timpul războiului rece nu trebuie uitate, chiar dacă România a ajuns la o relativă prosperitate. „Zeci de milioane de oameni au fost practic distruși, au trecut prin iadul absolut, și apoi dintr-o dată se spune ‘gata, s-a terminat, să uităm ce-a fost’. Nu uiți așa ceva”, mai menționează Washington Post.

Vestea decesului fostului rege Mihai al României marți, în Elveția, a fost preluată și de agențiile Reuters, France Presse și EFE, dar și de BBC și Radio Europa Liberă, care amintesc că fostul suveran, forțat să abdice de comuniști în 1947 și exilat în Occident, a încetat din viață la 96 de ani la reședința sa din Elveția, din cauza bolilor de care suferea.

Cel mai remarcabil act politic al lui Mihai I — care era ultimul șef de stat din timpul celui de-al doilea război mondial rămas în viață — a fost declararea războiului împotriva Germaniei la 23 august 1944 și arestarea aliatului lui Hitler, premierul român de atunci Ion Antonescu, amintește la rândul său agenția dpa. Familia regală deține un palat în Elveția și mai multe proprietăți care i-au fost restituite după revenirea la democrație în România, mai scrie dpa.

Regele Mihai era o personalitate esențială pentru a înțelege convulsionata istorie europeană a ultimelor opt decenii, iar îndelungatul său exil, care a durat mai bine de jumătate de veac, a fost o probă dură de viață care i-a marcat iremediabil caracterul taciturn, remarcă ziarul spaniol El Mundo. Era ultimul șef de stat din timpul celui de-al Doilea Război Mondial care se mai afla în viață și decanul de vârstă al regalității mondiale. Cotidianul spaniol amintește că regina Sofia, mama actualului rege al Spaniei, Felipe al VI-lea, îl considera vărul ei favorit poate și pentru că amândoi suferiseră lunga și amara experiență a exilului.

Înalt și zvelt, cu ochii albaștri limpezi și o alură aristocratică, fostul rege, care multă vreme a visat să-și „slujească din nou poporul” și să urce din nou pe tron, s-a resemnat totuși, cu amărăciune, cu ideea că „nimeni nu poate face minuni”, după ce autoritățile postcomuniste din România i-au făcut cunoscut refuzul ca el să revină în țară, a consemnat AFP. În 1997, când Bucureștiul a lansat o vastă ofensivă diplomatică pentru a adera la NATO și Uniunea Europeană, Mihai s-a angajat să devină „avocatul României pe lângă monarhiile europene” și ulterior i-au fost retrocedate mai multe foste proprietăți regale, notează sursa citată.

France Presse mai scrie că fostul rege s-a instalat în 2002 la București, unde a dus o viață discretă, iar criticilor care i-au reproșat că a pactizat cu stânga care îl împiedicase să revină mai devreme în România le-a replicat: „De peste 60 de ani am rămas mereu singur în momentele cruciale. (…) Consider atunci că nu există niciun om pe lume care să aibă dreptul moral să-mi ceară socoteală”.

Circa 30% dintre români susțin restaurarea monarhiei în această țară balcanică, notează EFE.

Foto: AGERPRES
[the_ad id=”14304″]