PREMII, MEDALII, DISTINCȚII: Premiile Academiei Române

Premiile Academiei Române se acordă oamenilor de știință și litere, artiștilor români, din țară sau din străinătate, pentru meritul de a fi contribuit, prin activitatea și opera lor, la dezvoltarea culturii și științei românești, potrivit site-ului www.acad.ro, preluat de AGERPRES.

Decernarea premiilor are loc în luna decembrie a fiecărui an, în ședință solemnă a Adunării Generale a Academiei Române.

Conform regulamentului, propunerile pentru acordarea premiilor anuale se fac de către institutele de cercetare științifică, de către universități sau de către membrii Academiei Române până la data de 1 septembrie a anului calendaristic următor prezentării publice a lucrării și se înaintează secțiilor științifice ale Academiei Române, care desemnează membrii juriului. Aprecierea juriului este dezbătută în secțiile științifice, trimisă apoi spre analiză către Biroul Prezidiului Academiei, care o supune spre aprobare Prezidiului Academiei Române.

În ceea ce privește istoricul Premiilor Academiei Române, potrivit site-ul menționat, acestea au precedat chiar înființarea prestigioasei instituții (instituția a fost înființată la 1/13 aprilie 1866, sub denumirea de ”Societatea Literară Română”, care a devenit, în 1867, Societatea Academică Română, iar din martie 1879 — Academia Română). Astfel, în 1863 domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) decidea donarea unei sume de 5.600 de galbeni pentru acordarea de premii științifice și literare, din care 1.000 de galbeni erau destinați unui premiu „pentru cel mai bun uvragiu științific scris în limba română”, iar în același an s-a înființat un premiu care îi purta numele. Această sumă, împreună cu fondul „Zappa” (constituit din importanta donație făcută de Evanghelie Zappa), a constituit baza materială a Societății Literare Române, care în 1867 decide constituirea „premiilor fondatorilor”, acestea urmând să fie acordate pentru „un tratat rațional de ortografie românească, pentru cea mai aleasă traducere a ”Germaniei” lui Tacitus și pentru cea mai completă descriere geografică a țărilor românești”. În 1868 premiul a fost acordat lui Timotei Cipariu pentru manuscrisul lucrării „Gramatica limbii române. Partea analitică”.

Numărul premiilor a crescut în anii următori, ca urmare a unor donații, între care aceea a generalului Constantin-Herescu Năsturel, din 1873, destinată pentru două categorii de lucrări, și anume pentru cea mai bună lucrare propusă de Societatea Academică Română în istorie, arheologie, geografie, științe morale și politice, economie socială, fizică, respectiv pentru lucrările de literatură națională, istorie, religie, filosofie și artă, apărute în cursul anului respectiv. Timp de trei ani premiul avea valoarea de 4.000 lei, urmând ca în cel de-al patrulea an să fie decernat „Marele premiu Năsturel-Herescu”, în valoare de 12.000 lei, în literatură. Printre cei care au primit „Marele premiu Năsturel-Herescu” s-au numărat Al. Odobescu, Vasile Alecsandri, G. Sion, Gregoriu Ștefănescu, Al. Vlahuță, George Coșbuc, I. Sârbu, George Murnu.

În 1879, când Societatea Academică Română a devenit Academia Română, s-a stabilit ca din bugetul statului să fie acordată suma de 30.000 lei pentru instituirea a două premii, unul literar și altul științific. Premiul „Heliade Rădulescu” a fost conferit, între alții, lui B.P. Hașdeu, A.D. Xenopol, Simion Florea Marian, Barbu Ștefănescu Delavrancea, iar premiul ”Gheorghe Lazăr” — lui Dimitrie Brândză, P.S. Aurelian, Constantin. I. Istrati, Emanuel Bacaloglu.

După 1944 s-a decis mărirea premiilor și suspendarea temporară a unora dintre ele. În 1949 au fost instituite 15 premii anuale (”Gh. Lazăr”, ”N. Teclu”, ”Emil Racoviță”, ”Aurel Vlaicu”, ”Nicolae Bălcescu”, ”G. Coșbuc”, ”Ion Creangă”, ”I.L. Caragiale” etc.). Acordarea Premiilor Academiei Române a fost sistată în 1986.

În 1990, după revenirea la titulatura de Academia Română, s-a discutat și problema reinstituirii premiilor. La 19 iulie 1999 a intrat în vigoare noul Regulament de acordare a Premiilor Academiei Române, care prevede acordarea unui număr de 75 de premii anuale, repartizate pe domenii corespunzătoare celor 14 secții științifice ale Academiei Române. Amintim numai câteva dintre aceste premii: ”Bogdan Petriceicu Hasdeu”, ”Timotei Cipariu”, ”Mihai Eminescu”, ”Ion Luca Caragiale” (Secția de filologie și literatură), ”Vasile Pârvan”, ”Alexandru D. Xenopol”, ”Nicolae Iorga”, ”Mihail Kogălniceanu” (Secția de științe istorice și arheologie), ”Simion Stoilow”, ” Gheorghe Lazăr”, ”Gheorghe Țițeica” (Secția de științe matematice), ”Dragomir Hurmuzescu”, ”Horia Hulubei” ( Secția de științe fizice), ”Nicolae Teclu”, ”Gheorghe Spacu” (Secția de științe chimice), ” Nicolae Simionescu”, ”Emil Racoviță”, ”Grigore Antipa” (Secția de științe biologice), ”Aurel Vlaicu”, ”Traian Vuia”, ”Henri Coanda” (Secția de științe tehnice), ”Ion Ionescu de la Brad” (Secția de științe agricole și silvice), ”Iuliu Hațieganu”, ”Victor Babeș”, ”Gheorghe Marinescu” , ” Ștefan S. Nicolau”, ”Daniel Danielopolu”, ”Constantin I. Parhon” (Secția de științe medicale), ”Petre S. Aurelian”, ”Virgil Madgearu”, ”Dimitrie Gusti”, ” Nicolae Titulescu” (Secția de științe economice, juridice și sociologie), ”George Enescu”, ”Ion Andreescu”, ”Ciprian Porumbescu”, ”Aristizza Romanescu”, ”Duiliu Marcu” (Secția de arte, arhitectură și audiovizual) etc.

Dintre premiile Academiei Române pentru anul 2013, decernate la 18 decembrie 2015, în aula înaltului for de știință și cultură, amintim: Premiul „Bogdan Petriceicu Hașdeu” acordat lucrării „Atlasul lingvistic al dialectului meglenoromân” de Petar Atanasov și ”Dicționarului limbajului poetic al lui Octavian Goga” de Gheorghe C. Moldoveanu; Premiul „Lucian Blaga” acordat cărții „Critică de export” de Andrei Terian; Premiul „Mihai Eminescu” acordat volumelor „Țeasta” de Eugen Suciu și „Poeme în balans” de Cassian Maria Spiridon; Premiul „Vasile Pârvan” pentru lucrarea „O biografie a ceramicii neolitice de la Vădastra”, de Radu-Alexandru Dragoman; Premiul „Nicolae Iorga” pentru lucrarea „I. C. Brătianu și politica externă a României (1866-1888)”, de Liviu Brătescu; Premiul „Iuliu Hațieganu” pentru lucrarea „Tratat de Oncologie Digestivă”, vol. I Cancerul Esofagian și Gastric, autori Mircea Grigorescu, Alexandru Irimie și Mircea Beuran; Premiul „Aristizza Romanescu” în domeniul artelor spectacolului pentru întreaga creație acordat regizorului Dan Pița etc.