Populaţia totală a României va scădea la 18 milioane de persoane în anul 2030, iar din 2060 rata de dependenţă a sistemului public de pensii, exprimată ca raport procentual între numărul de pensionari şi cel persoanelor ocupate, va ajunge la aproape 100%, dacă tendinţele declinului demografic şi ale migraţiei din România vor continua în acelaşi ritm, relevă studiul „Analiza cantitativă şi calitativă a pieţei muncii în România”, dat marţi publicităţii, preluat de AGERPRES.
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Citește Ultimele Știri
Cel Mai Citit Ziar al Românilor din Spania PeriódicoElRumano.es
Citește Ultimele Știri
„Declinul demografic şi migraţia sunt printre principalele cauze care au condus la adâncirea deficitului forţei de muncă. Pentru întreaga perioadă 1990-2018, în România, declinul demografic natural a depăşit 1.000.000 de locuitori. În condiţiile menţinerii impactului semnificativ al migraţiei nete (oficiale), populaţia totală a ţării noastre va scădea de la 19,6 milioane de persoane, în anul 2016, la 19,2 milioane, în anul 2020, şi la 18 milioane de persoane, în anul 2030”, se arată în studiul comandat de Confederaţia Patronală Concordia şi realizat de KPMG şi de INCE.
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
De asemenea, realizatorii analizei evaluează că populaţia ocupată va continua să scadă, punând presiune pe sistemul public de pensii.
„Dacă actualele tendinţe se vor menţine, populaţia ocupată va scădea de la 8,4 milioane de persoane în anul 2016 la 8,2 milioane de persoane în anul 2020, la 7,3 milioane de persoane în anul 2030. În aceste condiţii, rata de dependenţă a sistemului public de pensii, exprimată ca raport procentual între numărul de pensionari şi numărul persoanelor ocupate, se înscrie pe o traiectorie nefavorabilă, dificil de susţinut, majorându-se de la 61,3% în anul 2016 la 63% în anul 2020, la circa 71% în anul 2030 şi, respectiv, la aproape 100% în anul 2060”, avertizează realizatorii studiului.
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
Aceştia estimează că polarizarea geografică va creşte în ceea ce priveşte ofertele de locuri de muncă.
„Primele 3 regiuni în ierarhia din punct de vedere al numărului de locuri de muncă vacante (Bucureşti-Ilfov, Vest şi Nord-Vest, cu PIB/locuitor ridicat) înregistrau, în trimestrul II 2018, aproximativ 60% din totalul locurilor de muncă vacante la nivel naţional, comparativ cu 46,5% în anul 2008”, se precizează în concluziile studiului.
Deficitul de forţă de muncă va creşte în continuare, se precizează în studiu. Astfel, acesta este estimat la circa 300.000 de persoane pentru acest an, cu perspectivă să crească la 549.000 de persoane în 2023.
Cât priveşte sectorul IT, deşi a fost declarat prioritate strategică şi au fost promovate măsuri de susţinere a sectorului, decalajul între oferta estimată a sistemului de învăţământ şi cererea estimată de forţă de muncă din industrie va ajunge la peste 20.000 până în 2021.
Realizatorii studiului au identificat segmente importante de populaţie – circa 2 milioane de persoane – care nu se regăsesc nici pe piaţa muncii şi nici nu sunt cuprinse în sistemul de educaţie şi formare profesională.
„Se conturează, astfel, un potenţial uman nevalorificat, fenomen ce necesită o analiză aprofundată care să permită înţelegerea cauzelor acestei situaţii şi, ulterior, conturarea de măsuri care să conducă la inserţia lor pe piaţa muncii”, menţionează realizatorii studiului.
Aceştia propun mai multe soluţii pentru rezolvarea crizei forţei de muncă din România, printre care: consolidarea cooperării între mediul educaţional şi piaţa muncii pentru modernizarea învăţământului profesional şi tehnic şi creşterea locurilor disponibile şi atractivităţii studiilor STIM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică), aplicarea unei strategii şi a unui plan de acţiune pentru stoparea declinului demografic.
Foto: pixabay.com