Populaţia totală a României va scădea la 18 milioane de persoane în anul 2030, iar din 2060 rata de dependenţă a sistemului public de pensii, exprimată ca raport procentual între numărul de pensionari şi cel persoanelor ocupate, va ajunge la aproape 100%, dacă tendinţele declinului demografic şi ale migraţiei din România vor continua în acelaşi ritm, relevă studiul „Analiza cantitativă şi calitativă a pieţei muncii în România”, dat marţi publicităţii, preluat de AGERPRES.
Discursul ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, la Reuniunea Consiliului JAI din 12 decembrie 2024, conform unui comunicat de presă: „Stimate ...
„Declinul demografic şi migraţia sunt printre principalele cauze care au condus la adâncirea deficitului forţei de muncă. Pentru întreaga perioadă 1990-2018, în România, declinul demografic natural a depăşit 1.000.000 de locuitori. În condiţiile menţinerii impactului semnificativ al migraţiei nete (oficiale), populaţia totală a ţării noastre va scădea de la 19,6 milioane de persoane, în anul 2016, la 19,2 milioane, în anul 2020, şi la 18 milioane de persoane, în anul 2030”, se arată în studiul comandat de Confederaţia Patronală Concordia şi realizat de KPMG şi de INCE.
De asemenea, realizatorii analizei evaluează că populaţia ocupată va continua să scadă, punând presiune pe sistemul public de pensii.
„Dacă actualele tendinţe se vor menţine, populaţia ocupată va scădea de la 8,4 milioane de persoane în anul 2016 la 8,2 milioane de persoane în anul 2020, la 7,3 milioane de persoane în anul 2030. În aceste condiţii, rata de dependenţă a sistemului public de pensii, exprimată ca raport procentual între numărul de pensionari şi numărul persoanelor ocupate, se înscrie pe o traiectorie nefavorabilă, dificil de susţinut, majorându-se de la 61,3% în anul 2016 la 63% în anul 2020, la circa 71% în anul 2030 şi, respectiv, la aproape 100% în anul 2060”, avertizează realizatorii studiului.
Aceştia estimează că polarizarea geografică va creşte în ceea ce priveşte ofertele de locuri de muncă.
„Primele 3 regiuni în ierarhia din punct de vedere al numărului de locuri de muncă vacante (Bucureşti-Ilfov, Vest şi Nord-Vest, cu PIB/locuitor ridicat) înregistrau, în trimestrul II 2018, aproximativ 60% din totalul locurilor de muncă vacante la nivel naţional, comparativ cu 46,5% în anul 2008”, se precizează în concluziile studiului.
Deficitul de forţă de muncă va creşte în continuare, se precizează în studiu. Astfel, acesta este estimat la circa 300.000 de persoane pentru acest an, cu perspectivă să crească la 549.000 de persoane în 2023.
Cât priveşte sectorul IT, deşi a fost declarat prioritate strategică şi au fost promovate măsuri de susţinere a sectorului, decalajul între oferta estimată a sistemului de învăţământ şi cererea estimată de forţă de muncă din industrie va ajunge la peste 20.000 până în 2021.
Realizatorii studiului au identificat segmente importante de populaţie – circa 2 milioane de persoane – care nu se regăsesc nici pe piaţa muncii şi nici nu sunt cuprinse în sistemul de educaţie şi formare profesională.
„Se conturează, astfel, un potenţial uman nevalorificat, fenomen ce necesită o analiză aprofundată care să permită înţelegerea cauzelor acestei situaţii şi, ulterior, conturarea de măsuri care să conducă la inserţia lor pe piaţa muncii”, menţionează realizatorii studiului.
Aceştia propun mai multe soluţii pentru rezolvarea crizei forţei de muncă din România, printre care: consolidarea cooperării între mediul educaţional şi piaţa muncii pentru modernizarea învăţământului profesional şi tehnic şi creşterea locurilor disponibile şi atractivităţii studiilor STIM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică), aplicarea unei strategii şi a unui plan de acţiune pentru stoparea declinului demografic.
Foto: pixabay.com
[the_ad id=”14304″]
Din redacție, îți recomandăm să citești și aceste articole:
Este sitio Web utiliza cookies propias y de terceros para mejorar su experiencia de navegación, realizar tareas de análisis y ofrecer un mejor servicio. Al pulsar el botón: Acepto las cookies nos da su consentimiento a nuestra política de cookies. Lee nuestra Política de Cookies.
Funcional
Mereu activ
El almacenamiento o acceso técnico es estrictamente necesario con el fin legítimo de posibilitar la utilización de un determinado servicio expresamente solicitado por el abonado o usuario, o con la única finalidad de efectuar la transmisión de una comunicación a través de una red de comunicaciones electrónicas.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Estadísticas
El almacenamiento, la organización y el acceso que se utilizan sirven a fines exclusivamente estadísticos.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
El almacenamiento técnico o el acceso son necesarios para crear perfiles de usuario para enviar publicidad o rastrear al usuario en un sitio web o en varios sitios web con fines de marketing similares.
