România poate fi în prima treime a ţărilor care lansează 5G, dar trebuie să fim oarecum atenţi să nu dăm cu capul de toate pragurile şi să vedem cu ce s-a greşit în alte ţări, a declarat, miercuri, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Alexandru Petrescu, la Ziua Comunicaţiilor (3 aprilie), informeazã AGERPRES.
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Citește Ultimele Știri
Cel Mai Citit Ziar al Românilor din Spania PeriódicoElRumano.es
„Sunt dosare extrem de importante care se discută, ce pot impacta şi industria noastră. Ceea ce facem noi pentru 6 luni are impact asupra tuturor cetăţenilor şi asupra industriei noastre. Noi suntem făuritori de politici publice europene. 5G rămâne o oportunitate la nivel mondial, nu doar european, din perspectiva evoluţiei tehnologice. Sunt ţări avangardiste în domeniu, cum ar fi Coreea de Sud. Îmi doresc ca România să fie în prima treime a ţărilor care lansează 5G. Nu cred că trebuie să ne facem un act de vitejie să fim primii, pentru că nu ar fi inteligent din partea noastră. Trebuie să fim oarecum atenţi la ceea ce se întâmplă, să nu dăm cu capul de toate pragurile şi să vedem cu ce s-a greşit în alte ţări. Avem Italia, cu 6,55 miliarde de euro, după ce iniţial se estimaseră două miliarde de euro. La celălalt pol avem Austria, care s-a oprit undeva la 186 de milioane de euro. Urmăream chiar aseară cum s-a ajuns la runda de negocieri în Germania, la 2,3 miliarde de euro. În Marea Britanie avem anumite filosofii de abordare”, a spus Petrescu.
Potrivit ministrului, autorităţile din România trebuie să practice un business inteligent, să identifice bunele practici din alte state şi să le preia în configurarea licitaţiilor din acest an.
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
„Datoria noastră este să vedem ce se întâmplă şi să avem un business inteligent, să putem identifica best practice-urile şi să preluăm în configurarea licitaţiilor care sper să înceapă în T4. Ceea ce pot să vă asigur este că relaţia dintre piaţă şi administraţie rămâne una transparentă. Absolut orice document, poziţie ce ţine de configuraţia licitaţiei va fi în consultare publică”, a afirmat Alexandru Petrescu.
Recent, directorul executiv în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), Cristin Popa, a anunţat că proiectul final privind licitaţia pentru 5G va fi gata până la sfârşitul lunii iulie, iar în a doua parte a acestui an să fie demarată efectiv procedura de licitaţie.
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
La sfârşitul lunii ianuarie a acestui an, ANCOM a lansat în consultare publică documentul de poziţie privind acordarea drepturilor de utilizare a spectrului radio disponibil în benzile de frecvente de 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz, 3400 – 3800 MHz, care stabileşte obiectivele, principiile, condiţiile şi procedura pentru acordarea spectrului radio în benzile vizate, în vederea furnizării de reţele publice şi servicii de comunicaţii electronice de bandă largă, inclusiv implementării 5G în România.
Toată această cantitate de spectru va putea fi utilizată începând cu 1 ianuarie 2020. Drepturile de utilizare a spectrului de frecvente din benzile de 700 MHz şi 1500 MHz, în care nu există nicio alocare până în prezent, vor avea o perioadă de valabilitate de 15 ani.
Pentru alocarea spectrului, ANCOM propune aplicarea unei proceduri de selecţie competitive similare celei organizate în anul 2012. Această procedură presupune ca fiecare operator interesat să depună o ofertă iniţială prin care va indica numărul de blocuri pe care doreşte să le achiziţioneze în fiecare dintre benzile disponibile.
La nivelul Uniunii Europene, se estimează un necesar de investiţii în 5G de 56 – 58 miliarde euro, la nivelul anului 2025, ceea ce înseamnă o investiţie medie de 145 euro/utilizator european, cu 7% mai mult decât în cazul 4G, şi cu 20% mai mult decât 3G.
Pentru România, se prognozează un necesar de investiţii în 5G de 2,3 miliarde de euro. În plus, o analiză cantitativă de tip input-output realizată pentru examinarea interdependenţelor între 38 de sectoare economice în Uniunea Europeană arată că efectele de multiplicare în ansamblul Uniunii sunt estimate la 142 miliarde de euro şi 2,4 milioane locuri de muncă. În acelaşi timp, doar pentru România, efectele de multiplicare sunt estimate la 4,7 miliarde euro, respectiv crearea a peste 252.000 locuri de muncă. Efectele de antrenare estimate pentru patru sectoare (autovehicule, transporturi, utilităţi şi sănătate) arată beneficii de 62,5 miliarde euro/anual, la nivelul UE.
Reprezentanţi oficiali ai instituţiilor publice din sectorul de telecomunicaţii, operatori telecom şi furnizori de soluţii de comunicaţii, precum şi companii de top din IT&C, participă, miercuri, în cadrul celei de-a 23-a ediţii a evenimentului Ziua Comunicaţiilor, sub titlul „5G pentru România competitivă”.
Foto: pixabay.com