Președintele Donald Trump a interzis timp de trei luni intrarea în SUA a cetățenilor din șapte state musulmane considerate bastioane ale terorismului, dar ordinul său nu vizează și monarhiile din Golf, deși numeroși teroriști provin tocmai din acestea, decizie pe care unii analiști o pun pe seama bunelor relații pe care aceste țări importante din punct de vedere strategic le au cu Washingtonul și pe faptul că ele cooperează cu SUA în combaterea terorismului, se arată într-un comentariu publicat marți de AFP, preluat de AGERPRES.
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Citește Ultimele Știri
Cel Mai Citit Ziar al Românilor din Spania PeriódicoElRumano.es
Cele șapte țări vizate (Siria, Yemen, Iran, Irak, Somalia, Libia și Sudan) ‘par că au fost alese mai degrabă din cauza relațiilor lor proaste cu SUA’, consideră Adam Baron, analist la grupul de reflecție londonez European Council on Foreign Relations. Totuși, guvernul irakian este în prezent aliat al Washingtonului și colaborează împreună în lupta împotriva jihadiștilor din gruparea Statul Islamic.
Pe de altă parte, 15 dintre cei 19 autori ai atacurilor de la 11 septembrie 2001 sunt originari din Arabia Saudită, o țară condusă conform wahhabismului, versiune rigoristă a islamului, însă care în același timp este un aliat strategic al Washingtonului. ‘Conform unei politici americane aplicate de mult timp, Trump pare să considere și el statele din Golf drept aliați esențiali’, explică expertul citat.
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
Nici Afganistanul nu se află pe listă, deși este țara de origine a numeroși teroriști. Decretul liderului de la Casa Albă nu vizează statele unde americanii an încheiat ‘parteneriate strânse cu forțele antiteroriste și există o structură bine dezvoltată în materie de culegere de informații’, confirmă Anthony Cordesman, membru al Centre for Strategic and International Studies.
Arabia Saudită participă de peste un deceniu la acțiunile împotriva Al-Qaida și — împreună cu alte emirate din Golf — la coaliția antijihadistă condusă de SUA în Siria și Irak. De altfel, Trump a avut deja o convorbire telefonică cu regele Salman al Arabiei Saudite și cu liderul EAU, șeicul Mohammed ben Zayed, pentru a conveni cu aceștia asupra continuării luptei împotriva ‘terorismului islamist radical’, după cum a anunțat Casa Albă.
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
‘Dușmanul dușmanului meu este prietenul meu. Din moment ce Arabia Saudită este inamicul Iranului și Iranul este inamicul Israelului, rezultă că SUA sunt prietene cu Arabia Saudită’ — este raționamentul pe care-l face Mathieu Guidere, profesor de geopolitica Orientului Mijlociu. În opinia sa, criteriul avut în vedere de Trump în elaborarea listei cu cele șapte țări este că acestea intră în categoria așa-numitelor ‘state eșuate’, care sunt incapabile să-și asigure propria securitate și nici nu cooperează cu Washingtonul în schimbul de informații despre cetățenii lor.
La acest ultim capitol SUA mizează mult pe Egipt, cea mai populată țară arabă și care este leagănul grupării Frăția Musulmană, calificată drept ‘teroristă’ atât de guvernul de la Cairo, cât și de emiratele din Golf. ‘Egiptul și Arabia Saudită sunt văzuți ca principali parteneri ai SUA’, notează Victor Salama, profesor la Universitatea din Cairo, el vorbind și despre ‘convergența punctelor de vedere’ ale lui Trump și ale președintelui egiptean, Abdel Fatah al-Sissi.
Unii analiști avansează pe lângă aspectele menționate mai sus și ipoteza unor interese personale de afaceri pe care președintele miliardar american le-ar avea în unele state musulmane ce nu se regăsesc în decretul său. Astfel, o hartă elaborată de Bloomberg arată că Donald Trump ar avea interese de afaceri în Egipt, Arabia Saudită, Turcia și EAU. Totuși, alții consideră că acest ultim argument este puțin credibil.
Însă în afara Orientului Mijlociu, Trump trebuie să țină cont și de interesele economice ale SUA în alte state musulmane, cum ar fi Indonezia, care este cea mai populată țară majoritar musulmană și se confruntă de mult timp cu islamismul radical.
Foto: AGERPRES