Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România pot vota pentru alegerile parlamentare duminică, 6 decembrie 2020, în intervalul 7.00-21.00. În schimb, cetăţenii români din străinătate pot vota pentru alegerile parlamentare pe durata a două zile: sâmbăta, 5 decembrie 2020, între orele 07.00-21.00, şi duminică, 6 decembrie 2020, în acelaşi interval orar, conform Ghidului alegătorilor români din străinătate, publicat pe site-ul https://www.roaep.ro/, şi Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, informeazã AGERPRES.
Cum votează cetăţenii români din ţară
În ţară, alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în România care în ziua votării se află în ţară pot să voteze secţiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare, conform Legii nr. 208/2015 privind privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.
Alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară pot vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.
După ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă, membrii secţiei de votare respective îi încredinţează acestuia buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”.
Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot, astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
Ştampila cu menţiunea „VOTAT”, încredinţată pentru votare, se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului, conform Legii 208/2020.
Cum votează cetăţenii români din străinătate
Pentru organizarea alegerilor în străinătate se constituie Circumscripţia electorală nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, potrivit Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor. Numărul de mandate de parlamentar pentru Circumscripţia nr. 43 este de 2 senatori şi 4 deputaţi.
Alegătorul care deţine un act de identitate cu care vrea să voteze, dar al cărui termen de valabilitate a expirat în perioada 1 martie – 6 decembrie 2020, îşi poate exercita dreptul de vot la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020 în baza acestuia, conform art. 1 din Decizia nr. 35/2020 a Biroului Electoral Central (BEC), se precizează în Ghidul alegătorilor români din străinătate.
Pot vota în străinătate, cetăţenii români care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate, cei cu vârsta de cel puţin 18 ani – dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv – şi cei care nu au fost puşi sub interdicţie sau nu li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Conform Ghidului alegătorului român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, publicat pe site-ul https://www.roaep.ro/, cetăţenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reşedinţa legal stabilite în străinătate au la dispoziţie trei variante de exercitare a dreptului de vot: prin corespondenţă; în cadrul secţiei de votare la care sunt arondaţi; în cadrul secţiilor de votare de pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare sau institutele culturale din ţara de domiciliu sau reşedinţă.
Se organizează secţii de votare, în mod obligatoriu, pe lângă toate misiunile diplomatice şi oficiile consulare, secţiile consulare dacă acestea îşi au sediul în altă locaţie, precum şi pe lângă institutele culturale din străinătate.
Pentru a beneficia de posibilitatea de a vota la o secţie de votare din apropierea domiciliului sau reşedinţei, alegătorii pot să se înscrie în Registrul electoral. Cu toate acestea, exercitarea dreptului de vot de către alegătorii români din străinătate nu este condiţionată de înscrierea acestora în acest registru, mai scrie roaep.ro.
Perioada de înscriere în Registrul electoral este cuprinsă între data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri parlamentare la termen şi până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale. Fiecare alegător înscris în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate este arondat unei singure secţii de votare.
Cetăţenii români din străinătate care nu s-au înscris în Registrul electoral, pot fi trecuţi pe listele electorale suplimentare utilizate în secţiile de votare din străinătate, dacă fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.
Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în secţia de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23.59.
În ceea ce priveşte votul prin corespondenţă, poate vota prin această modalitate orice cetăţean român cu drept de vot care are domiciliul sau reşedinţa legal stabilite în străinătate şi care se înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă, conform Legii nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă. Primul pas este înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea vot prin corespondenţă, modelul cererii putând fi descărcat de pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente şi de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe.
Termenul de înregistrare ca alegător prin corespondenţă pentru alegătorii români din străinătate a expirat pe 22 octombrie, cu 45 de zile înainte de data votării. Poşta Română are obligaţia de a trimite, cel târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor, la adresa de domiciliu sau de reşedinţă indicată în cerere, următoarele documente: un plic exterior autoadresat pe care sunt imprimate numele şi prenumele alegătorului, adresa lui de corespondenţă, adresa biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, un un cod de bare care asigură identificarea unică a alegătorului, un plic interior care va conţine un autocolant cu menţiunea „VOTAT”, prevăzut cu elemente de siguranţă şi certificatul de alegător.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Alegătorul care a optat pentru votul prin corespondenţă, trebuie să completeze certificatul de alegător, menţionând data şi semnând olograf. Apoi, trebuie să introducă certificatul de alegător şi plicul interior în plicul exterior, pe care trebuie să le sigileze. Plicul exterior sigilat (care are deja prevăzute pe el datele de identificare ale Biroului electoral pentru votul prin corespondenţă) trebuie depus la oficiul poştal sau în orice cutie poştală. Se pot folosi şi servicii private de curierat rapid, dar cheltuielile vor fi suportate de către alegător.
Plicul exterior ce conţine buletinele de vot şi certificatul de alegător trebuie să ajungă la biroul electoral pentru votul prin corespondenţă, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular, după caz, până la data de 3 decembrie 2020.
Este sitio Web utiliza cookies propias y de terceros para mejorar su experiencia de navegación, realizar tareas de análisis y ofrecer un mejor servicio. Al pulsar el botón: Acepto las cookies nos da su consentimiento a nuestra política de cookies. Lee nuestra Política de Cookies.
Funcional
Mereu activ
El almacenamiento o acceso técnico es estrictamente necesario con el fin legítimo de posibilitar la utilización de un determinado servicio expresamente solicitado por el abonado o usuario, o con la única finalidad de efectuar la transmisión de una comunicación a través de una red de comunicaciones electrónicas.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Estadísticas
El almacenamiento, la organización y el acceso que se utilizan sirven a fines exclusivamente estadísticos.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
El almacenamiento técnico o el acceso son necesarios para crear perfiles de usuario para enviar publicidad o rastrear al usuario en un sitio web o en varios sitios web con fines de marketing similares.
