O scurtă analiză a stării de fapt, criza imigranților din Europa. Posibilele cauze și ce este de făcut?

În prezent, criza imigranților din Europa este un subiect de știri care abundă toate canalele de informare și reprezintă tema unor emisiuni de dezbateri puternice pe ordinea de zi.

Aflăm, din diferite surse de informare, că această criză a imigranților este generată de cifrele record a persoanelor, în majoritate din Africa și Orientul Mijlociu, care trec granițele diferitelor țări din Europa, trec de gardurile construite în calea lor sau își riscă viața, trecând fraudulos granițele, pe apă sau uscat, fiind implicați în tragedii în care unii își pierd viața.

Pe fondul acestei crize a imigranților, lumea politică s-a împărțit în două, o parte dorește să le ofere sprijin, iar cealaltă parte le arată, demonstrat, o ostilitate manifestată cu îndârjire.

În continuare, prezentăm aceste două lumi politice care, deși fac parte din același continent, descriu două lumi total în opoziție.

Astfel, aflăm despre „Statele Grupului de la Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria) că își mențin poziția comună în problema imigranților ilegali în Uniunea Europeană, opunându-se unui sistem de cote de repartizare a acestora între țările membre, conform știrilor difuzate de TASR, MTI și portalul televiziunii austriece ORF”, (preluat AGERPRES).

Un alt punct de vedere vine din Marea Britanie care declară că „sistemul de imigrație al Europei este încălcat, a scris, în The Sunday Times, ministrul de interne britanic Theresa May, acuzând faptul că sistemul fără frontiere a exacerbat criza imigrației și cerând norme mai dure în cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește libera circulație, informează Reuters”, (preluat AGERPRES).

Tot pe fondul crizei imigranților, miniștrii de interne francez – Bernard Cazeneuve, german – Thomas de Maiziere, și britanic – Theresa May „au cerut președinției luxemburgheze a Uniunii Europene să organizeze un prim consiliu JAI (Justiție și Afaceri Interne) în următoarele două săptămâni pentru a pregăti eficient deciziile celui din 8 octombrie și pentru a progresa în mod concret”. Ei au insistat îndeosebi pe „urgența de a înființa, cel mai târziu până la sfârșitul anului”, în Grecia și în Italia a așa-numitelor „hot spots, centre de triere în care să se poată face distincția între refugiați și imigranți economici ilegali”, (preluat AGERPRES).

Total în opoziție cu aceste puncte de vedere intervin următorii oameni politici:

Premierul francez, Manuel Valls, a declarat că imigranții „care fug din calea războiului, persecuțiilor, torturii și opresiunii trebuie să fie primiți în Franța”, subliniind că „imigranții trebuie tratați cu demnitate, adăpostiți și tratați” transmite France Presse, (preluat AGERPRES).

Premierul Italian, Matteo Renzi, a declarat că Uniunea Europeană, prin statele membre, trebuie să adopte reguli comune privind refugiații și să pună capăt situației actuale în care diferențele dintre normele naționale au exacerbat starea de urgență, potrivit Reuters. Renzi a mai spus că UE trebuie să fie mai prezentă în Africa și Orientul Mijlociu în încercarea de a îmbunătăți condițiile de viață de acolo și de a descuraja imigrația. Blocul comunitar trebuie, de asemenea, să ușureze procedura de repatriere a celor care nu primesc statutul de refugiați, conform Corriere della Sera, (preluat AGERPRES).

În aceeași ordine de idei, într-un articol pe care Gerhard Schroeder îl semnează în publicația Welt am Sonntag, fostul cancelar german afirmă că „nici Mediterana, nici noile ziduri, precum cel construit de Ungaria, nu vor descuraja oamenii disperați”. „Nu trebuie să încercăm să împiedicăm această imigrație în și spre Europa cu noi cortine de fier, ci trebuie s-o gestionăm, să-i integrăm (pe imigranți) și să creăm perspective pentru țările de origine”, a subliniat fostul cancelar german, (preluat AGERPRES).

Ministrul de externe francez, Laurent Fabius, a apreciat drept „scandaloasă” atitudinea anumitor țări din estul Europei în fața crizei refugiaților, începând cu Ungaria, informează AFP. „Când văd cum un anumit număr de țări din Europa nu acceptă cotele (de repartizare a imigranților), mi se pare scandalos”, a declarat Fabius pentru Europe 1, RTL și Le Monde, precizând că este vorba de țări aflate în „estul Europei”. Conform declarațiilor sale „Germania a avut un comportament extrem de curajos, Franța i-a fost alături, dar este nevoie ca întreaga Europă să-și asume responsabilitatea”, a apreciat Fabius. El s-a declarat foarte supărat pe Ungaria care, spune el, „nu respectă valorile comune ale Europei”, ridicând garduri la frontieră. În opinia sa, trebuie „bineînțeles” ca Ungaria să înlăture acest gard și ca Uniunea Europeană să aibă „o discuție serioasă și severă” cu liderii de la Budapesta, (preluat AGERPRES).

În același timp, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a anunțat că o reuniune privind criza imigrației va avea loc la 30 septembrie, în contextul Adunării Generale a Națiunilor Unite, subliniind în același timp că „trebuie făcut mai mult” pentru a rezolva această problemă.

Potrivit unui comunicat, preluat de AFP, Ban Ki-moon a lansat „un apel către toate guvernele implicate (în criza imigrației) ca ele să ofere răspunsuri globale, să dezvolte canale legale și sigure de migrație și să acționeze cu compasiune și respectându-și obligațiile internaționale”.

„La examinarea solicitărilor de azil, statele nu trebuie să facă diferențe pe bază de religie sau identitate și nu pot forța oamenii să se întoarcă în locurile din care au fugit dacă există riscuri evidente de persecuție sau de atac”, a adăugat el. „Este nu numai o chestiune de drept internațional, ci este vorba și de datoria noastră ca ființe umane”, a insistat secretarul general al ONU, (preluat AGERPRES).

O veste extrem de surprinzătoare vine din Spania, prin faptul că primarul orașului Barcelona, d-na Ada Colau, a propus crearea unei rețele de „orașe-adăpost” europene pentru refugiați, ca urmare a dramei umanitare în curs care nu se va opri „nici cu ziduri, nici cu sârmă ghimpată”, relatează AFP.

„Deși este vorba de o competență a statelor și a Europei (…) din Barcelona vom face tot ce vom putea pentru a participa la crearea unei rețele de orașe-adăpost”, a subliniat edilul spaniol. Această propunere nu a fost încă elaborată oficial, a precizat, la rândul ei, purtătoarea de cuvânt a primăriei, apreciind că „dacă se dorește să prindă contur, va trebui să se acționeze cu o anumită urgență, deoarece această dramă are un caracter de urgență”.

Cu aceste două realități diferite în față, avem exemplificate posibilele cauze ale crizei imigranților, nevoia urgentă a unor măsuri luate la nivel comun în privința statelor de pe continentul european și manifestarea compasiunii față de drama părăsirii unei țări și față de riscul total asumat de către imigrant în căutarea unui trai mai bun.