O cercetătoare de origine română din SUA a creat un algoritm ce depăşeşte performanţele oamenilor în depistarea de ştiri false

Un sistem de inteligenţă artificială capabil să facă diferenţa dintre ştirile reale şi cele false – adesea cu rate de succes mai bune decât ale oamenilor – a fost dezvoltat de cercetătoarea de origine română Rada Mihalcea, profesor de informatică la Universitatea din Michigan, Statele Unite. Un astfel de sistem poate ajuta platformele de social media, motoarele de căutare şi agregatoarele de ştiri pentru a filtra articole destinate să dezinformeze, relatează site-ul digitaltrends.com, preluat de AGERPRES.

Citește Ultimele Știri

Turneu extraordinar în Spania de muzică românească și colinde tradiționale cu Deți Iuga și Năstăcuța Iuga! Vino să te bucuri ...
Ambasada României în Regatul Spaniei informează: UNDE POT VOTA, ÎN SPANIA, LA ALEGERILE PREZIDENȚIALE ȘI PARLAMENTARE DIN 2024? Lista completă cu ...
În contextul eforturilor constante depuse de către Guvernul României, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, desfășurate încă de la debutul crizei ...

„Ca toată lumea, am fost deranjaţi de efectele negative pe care ştirile false le pot avea asupra evenimentelor politice majore şi asupra vieţii cotidiene”, a declarat pentru Digital Trends Rada Mihalcea, care a dezvoltat sistemul împreună cu o echipă de cercetători.

„Grupul meu a făcut eforturi considerabile, timp de aproape zece ani, pentru detectarea înşelăciunilor. Am văzut o oportunitate pentru a rezolva o problemă socială majoră prin expertiza pe care am acumulat-o de-a lungul anilor”.

Mihalcea şi echipa ei au dezvoltat un algoritm lingvistic care analizează discursul scris şi caută indicii, cum ar fi structura gramaticală, punctuaţia şi complexitatea, care pot oferi semne revelatoare de ştiri false. Deoarece multe site-uri agregatoare de ştiri şi de social media din ziua de astăzi se bazează pe editorii umani pentru a detecta dezinformarea, asistenţa din partea unui sistem automatizat ar putea contribui la eficientizarea procesului.

Pentru a-şi forma sistemul, cercetătorii au reprezentat caracteristici lingvistice precum punctuaţia şi alegerea cuvintelor ca nişte date, apoi au introdus aceste date într-un algoritm.

„Interesant este faptul că algoritmii căutaţi nu sunt întotdeauna intuitivi pentru utilizatori”, a spus Mihalcea. „În această cercetare şi în alte cercetări pe care le-am realizat cu privire la înşelăciuni, am descoperit de exemplu că utilizarea cuvântului ‘eu’ este asociată cu adevărul. Este uşor pentru un algoritm să numere de câte ori este folosit acest cuvânt şi să facă diferenţa. Cu toate acestea, oamenii nu fac o astfel de numărare în mod natural şi, deşi este uşor, acest lucru le-ar distrage atenţia de la înţelegerea propriu-zisă a textului”.

Sistemul a demonstrat o rată de succes de 76% la detectarea ştirilor false, comparativ cu aproximativ 70% în cazul oamenilor. Mihalcea prevede că un astfel de sistem poate ajuta atât agregatoarele de ştiri, cât şi utilizatorii finali să facă distincţia între relatările reale şi cele intenţionat false.

Cu toate acestea, algoritmul nu-i poate înlocui complet pe oameni. În primul rând pentru că acesta nu face verificări, aşa încât un conţinut bine intenţionat (dar în cele din urmă fals) tot va trece de filtre.

Echipa condusă de Rada Mihalcea a prezentat în mod detaliat sistemul şi rezultatele cercetării la Conferinţa Internaţională de Lingvistică Computaţională din Santa Fe, capitala statului american New Mexico, pe 24 august.

Foto: pixabay.com
[the_ad id=”14304″]