New York Times: România slăbeşte legislaţia privind abuzul în serviciu în doar trei zile

Parlamentul din România a aprobat în această săptămână schimbări la Codul Penal într-un mod neobişnuit de repede, iar criticii spun că revizuirea legislaţiei privind abuzul de putere va avea efecte dăunătoare şi de durată asupra statului de drept, a comentat joi New York Times, preluat de AGERPRES.

Citește Ultimele Știri

Turneu extraordinar în Spania de muzică românească și colinde tradiționale cu Deți Iuga și Năstăcuța Iuga! Vino să te bucuri ...
Ambasada României în Regatul Spaniei informează: UNDE POT VOTA, ÎN SPANIA, LA ALEGERILE PREZIDENȚIALE ȘI PARLAMENTARE DIN 2024? Lista completă cu ...
În contextul eforturilor constante depuse de către Guvernul României, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, desfășurate încă de la debutul crizei ...

Pentru a intra în vigoare, schimbările vor trebui promulgate de preşedintele Klaus Iohannis, ceea ce deschide calea pentru o luptă politică majoră, adăugă cotidianul american. Partidele de opoziţie şi preşedintele însuşi au anunţat că vor ataca noua legislaţie la Curtea Constituţională, în timp ce mii de persoane au ieşit în stradă la Bucureşti şi în alte oraşe din România pentru a protesta.

Modificările legislative vin la puţin peste un an după adoptarea unei ordonanţe de urgenţă care dezincrimina efectiv corupţia la nivel mic, ceea ce a atras cele mai ample proteste din România de la căderea comunismului în 1989. Guvernul a cedat atunci în faţa presiunii publice, însă a continuat cu politici care ar reduce puterile instanţelor şi procurorilor prin alte mijloace.

Membri importanţi din guvern spun că schimbările au ca scop să oprească abuzurile sistemului judiciar, însă mulţi afirmă că obiectivul este de a slăbi lupta anticorupţie. România a depus eforturi mari pentru a ţine sub control corupţia de la aderarea la Uniunea Europeană în 2007, însă este considerată în continuare unul din cele mai corupte state din blocul comunitar, mai scrie New York Times.

Sute de cazuri de abuz în serviciu, unele implicând politicieni de rang înalt, sunt pe rolul instanţelor din România şi cel mai probabil ar urma să fie afectate de noile măsuri. Ele ar putea avea implicaţii imediate pentru un caz în special: cel al lui Liviu Dragnea, liderul Partidului Social Democrat aflat la guvernare şi preşedintele Camerei Deputaţilor, adăugă cotidianul american.

Dragnea a fost găsit vinovat la 21 iunie de abuz de putere, după ce a intervenit să menţină două angajate ale partidului, care nu efectuau nicio activitate la stat, pe state de plată publice între 2006 şi 2013, când era lider de consiliu judeţean. Instanţa l-a condamnat pe Dragnea la trei ani şi jumătate de închisoare, însă este de aşteptat ca verdictul să fie atacat în apel.

Dragnea a mai fost condamnat anterior la o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală, reaminteşte New York Times.

Preşedintele Iohannis este un susţinător vocal al luptei anticorupţie în România. El se află totuşi în prezent supus unei presiuni de a o demite pe Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef anticorupţie, după ce ministrul justiţiei a recomandat demiterea ei, iar Curtea Constituţională a stabilit în mai că el nu poate bloca decizia. Până acum, el a refuzat să acţioneze în acest sens, ceea ce ar putea deschide calea unei suspendări.

„În prezent, social-democraţii se pot folosi de acest avantaj moral pentru a-l ataca pe preşedinte pe motiv că nu respectă decizia Curţii Constituţionale, dacă el va reacţiona şi mai mult împotriva a ceea ce ei fac acum”, spune Radu Delicote, strateg în cadrul grupului de consultanţă politică Smartlink Communications. „Tensiunea este mare, iar lucrurile ajung la un punct de fierbere”, adaugă el, citat de New York Times.

România se va confrunta de asemenea cu o presiune internaţională tot mai mare în legătură cu această chestiune. Christian Wigand, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru statul de drept, a precizat într-o declaraţie transmisă New York Times că evoluţiile din România sunt urmărite cu atenţie.

„Vom analiza legile finale pentru a vedea dacă sunt compatibile cu legislaţia din UE în domeniul justiţiei penale şi al cooperării poliţieneşti, precum şi cu standardele internaţionale”, a spus el. „În calitate de gardian al tratatelor, nu vom ezita să acţionăm acolo unde este necesar pentru a asigura această compatibilitate”, a adăugat el.

În contextul în care guvernul României va continua cu aceste măsuri, cel mai probabil tensiunile vor creşte şi mai mult. „Va fi o vară fierbinte şi o toamnă foarte grea”, spune Delicote.

Foto: pixabay.com
[the_ad id=”14304″]