Mungiu-Pippidi: Țări ca Botswana şi Georgia au atins buna guvernare şi pot fi model României

Ţări ca Botswana, Costa Rica sau Georgia reprezintă un model de anticorupţie din care România s-ar putea inspira, consideră Alina Mungiu-Pippidi, care a publicat recent o carte intitulată ”În căutarea bunei guvernări”, în care a analizat două sute de ţări contemporane, un mare număr de studii de caz istorice şi şapte ţări care au evoluat spre o bună guvernare în timpurile noastre, informeazã AGERPRES.

În urma cercetărilor sale, Alina Mungiu-Pippidi a identificat şapte ţări care, în ultimii 35-40 de ani, au reuşit să atingă buna guvernare şi care se află în diferite părţi ale lumii.

Potrivit cunoscutei scriitoare, care este doctor în psihologie socială, modelele istorice nu mai sunt atât de interesante astăzi în stabilirea unui model de democraţie de succes deoarece condiţiile în care ele au reuşit să ajungă la această stare nu mai pot fi repetate cu uşurinţă.

„SUA, de exemplu, e un caz vechi. Avem cazuri de succes istorice, care nu mai interesează aşa de mult, pentru că acele circumstanţe sunt mult mai greu de repetat pentru noi azi. Nu poţi să-i spui cuiva: trebuie, ca Danemarca (n. r. – alt model istoric), să pierzi un război cu vecinii, catastrofal, să ajungă monarhul la concluzia că aristocraţii săi au pierdut războiul pentru că nu au fost educaţi pe bază de merit şi nu se pricep la ştiinţe militare şi atunci să introduci în sfârşit un concurs pe merit în armate. Deci asta nu e ceva ce noi putem copia. E prea demult. Cele 7 ţări care au realizat acest lucru, în perioada contemporană, sunt în America Latină – Chile, Uruguay şi Costa Rica, în Africa – Botswana, în Asia – Coreea de Sud şi Taiwan şi în Europa – Estonia şi Georgia. În carte este povestea cum au făcut acest lucru”, a declarat Alina Mungiu-Pippidi, în cadrul unui eveniment referitor la lucrarea sa, organizat joi la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării.

Politologul român, expert în politici publice a povestit că ideea acestei cărţi are rădăcini într-o perioadă destul de lungă de timp şi că viaţa sa s-a împletit cu cercetarea pentru această carte.

„A venit Revoluţia şi mi-am dat seama că noi în fond nu suntem pregătiţi pentru această nouă realitate. Singurii oameni care erau pregătiţi pentru zona aceasta de politici publice erau cei care fuseseră la şcoala de partid. Şi atunci am început eu să fac primele lucruri în acest sens, am fost la Harvard şi am studiat Ştiinţe Politice. Şi totuşi nu aş fi ajuns la asta dacă nu aş fi înregistrat un aşa de mare succes în 2004 cu Coaliţia pentru un Parlament Curat. Atunci mi-am dat seama că nu erau poveşti de succes în lume şi toată lumea mă invita peste tot să spun cum am făcut noi de am făcut un potenţial preşedinte corupt şi un partid de guvernare corupt care era PSD atunci să cadă, deşi avea 25 la sută avans în sondaje”, a explicat Mungiu-Pippidi.

Ulterior, a spus ea, a constatat că de fapt lumea nu progresează către o bună guvernare şi că partidele care ajungeau la putere erau atinse de corupţie.

„Atunci am văzut că statistic lumea nu progresează, că de fapt buna guvernare, de 20 de ani, de când investea în ea Banca Mondială şi toată lumea, nu înregistrase niciun fel de progrese…global. Şi acest lucru mi-a trezit dorinţa de a vedea dacă totuşi a progresat cineva pe o scară mai largă şi mi-am dat seama că trebuie să mă întorc în istorie şi să fac studii de caz istorice ca să înţeleg cum puţinele ţări curate din lume, cum au ajuns acolo. Cu mari eforturi am găsit alte cazuri de succes în ultimii 35 de ani, care sunt în jurul lumii. Am colindat aceste cazuri şi am făcut o carte care se bazează pe o combinaţie de statistici, deci studierea guvernării din toate cele 200 de ţări din lume şi cele şapte cazuri de succes”, a explicat autoarea cărţii „În căutarea bunei guvernări”.

Cartea încearcă să răspundă la întrebări precum „de ce unele societăţi reuşesc să controleze corupţia astfel ca aceasta să fie doar o excepţie, pe când alte societăţi rămân sistematic corupte?”.

Evenimentul de joi a fost organizat de Asociaţia „Ţine de Noi”, Centrul Raţiu pentru Democraţie (CRD) şi Raţiu Family Foundation (RFF), în cooperare cu Societatea Academică din România (SAR) şi Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD). La prezentarea au fost prezenţi şi Indrei Raţiu, fost consultant în dezvoltarea managementului al unor companii globale şi la Banca Mondială, Gabriel Bădescu, profesor şi director al Centrului de Studiu al Democraţiei de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi fostul senator UDMR Péter Eckstein-Kovács.

Foto: pixabay.com
[the_ad id=”14304″]