Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică, marţi, un proiect pentru modificarea şi completarea Legii 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, informeazã AGERPRES.
Discursul ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, la Reuniunea Consiliului JAI din 12 decembrie 2024, conform unui comunicat de presă: „Stimate ...
Potrivit proiectului publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei, titlul actului normativ se va modifica, urmând să poarte numele de „Lege privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţiunilor”.
În expunerea de motive se arată că România, în calitate de stat membru al UE, îi revine obligaţia transpunerii Directivei 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea şi protecţia victimelor criminalităţii, ce avea ca termen de conformare în ceea ce priveşte alinierea cadrului normativ intern data de 15 noiembrie 2015.
„România se numără printre statele membre (…) care au notificat transpunerea parţială a instrumentului în cauză. În prezent, Comisia Europeană (CE) a declanşat procedura de infringement împotriva României pentru necomunicarea măsurilor de transpunere, prin scrisoarea de punere în întârziere emisă în luna ianuarie 2016. În acest context, România a solicitat acordarea unui termen suplimentar pentru conformare şi, în acest sens, autorităţile române trebuiau să comunice CE, până la data de 27.05.2016, măsurile de conformare”, arată sursa citată.
Ministerul Justiţiei precizează că majoritatea prevederilor directivei sunt transpuse în legislaţia românească, mai puţin cele referitoare la dreptul de acces la serviciile de sprijinire a victimelor, ajutorul din partea serviciilor de sprijinire a victimelor şi evaluarea individuală a victimelor pentru identificarea nevoilor de protecţie specifice potrivit tipului de infracţiune.
„În prezent, unele tipuri de servicii precizate în Directivă nu sunt asigurate pentru nicio categorie de victime (consiliere cu privire la posibilitatea de victimizare secundară, pregătirea pentru participarea la proces, consiliere financiară), alte tipuri de servicii sunt asigurate doar pentru victimele violenţei domestice sau ale traficului de persoane sau pentru victimele minori (consilierea psihologică, evaluarea individuală a victimei, asigurarea de adăposturi). Astfel, România nu dispune de un sistem care să asigure un cadru adecvat pentru furnizarea tuturor categoriilor de servicii de sprijinire pentru toate victimele infracţiunilor, în sensul prevederilor Directivei. În acest context, pentru acoperirea tuturor categoriilor de servicii necesare pentru sprijinirea tuturor victimelor infracţiunilor în sensul transpunerii complete a directivei, este necesară o abordare globală a problemei şi nu una sectorială”, se mai menţionează în expunerea de motive.
Printre schimbările vizate de proiectul de act normativ se numără înfiinţarea serviciilor pentru sprijinirea victimelor infracţiunilor în cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, crearea unui registru special privind victimele infracţiunilor şi realizarea unei baze de date cu informaţii despre victimele care beneficiază de servicii de sprijin şi tipul de servicii de care acestea au beneficiat.
Proiectul reglementează, totodată, dreptul de acces al victimelor infracţiunilor, precum şi al membrilor familiei acestora, la serviciile de sprijin acordate de către direcţiile generale de asistenţă socială, precum şi modalităţile în care aceste servicii sunt acordate.
„Serviciile de sprijin acordate victimelor infracţiunilor, nou introduse prin prezentul proiect de lege, sunt servicii de informare, consiliere cu privire la riscurile de victimizare secundară sau repetată sau de intimidare şi răzbunare, consiliere privind aspectele financiare şi practice subsecvente infracţiunii, servicii de inserţie/reinserţie socială, sprijin emoţional şi social în scopul reintegrării sociale, informaţii şi consiliere cu privire la rolul victimei în cadrul procedurilor penale, inclusiv pregătirea pentru participarea la proces, precum şi îndrumarea victimei către serviciile medicale, servicii de ocupare, de educaţie atunci când este cazul. Accesul la aceste servicii nu este unul automat, ci se face în funcţie de necesităţile concrete ale fiecărei victime în parte, în urma evaluării realizate de serviciile specializate”, se mai menţionează în expunerea de motive.
Proiectul prevede, de asemenea, că organele de poliţie şi orice alte instituţii ale statului, care, în exercitarea atribuţiilor, intră în contact cu persoane care sunt potenţiale victime ale infracţiunilor, le vor informa pe acestea cu privire la posibilitatea de a se adresa Serviciului pentru Sprijinirea Victimelor Infracţiunilor, respectiv compartimentelor şi furnizorilor de servicii sociale. Evaluarea fiecărei persoane se realizează de către Serviciul pentru Sprijinirea Victimelor Infracţiunilor, respectiv compartimentele şi furnizorii de servicii sociale, în vederea asigurării accesului cât mai rapid la suport psihologic, medical, de asistenţă socială sau consiliere juridică, în funcţie de nevoile individuale.
De asistenţă juridică gratuită ar urma să beneficieze, la cerere, persoanele asupra cărora a fost săvârşită o tentativă la infracţiunile de omor, o infracţiune de vătămare corporală, o infracţiune intenţionată care a avut ca urmare vătămarea corporală a victimei, o infracţiune de viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor sau coruperea sexuală a minorilor, dar şi soţul, copiii şi persoanele aflate în întreţinerea persoanelor decedate prin săvârşirea infracţiunilor de omor, omor calificat, precum şi a infracţiunilor intenţionate care au avut ca urmare moartea persoanei.
Foto: pixabay.com
[the_ad id=”14304″]
Din redacție, îți recomandăm să citești și aceste articole:
Este sitio Web utiliza cookies propias y de terceros para mejorar su experiencia de navegación, realizar tareas de análisis y ofrecer un mejor servicio. Al pulsar el botón: Acepto las cookies nos da su consentimiento a nuestra política de cookies. Lee nuestra Política de Cookies.
Funcional
Mereu activ
El almacenamiento o acceso técnico es estrictamente necesario con el fin legítimo de posibilitar la utilización de un determinado servicio expresamente solicitado por el abonado o usuario, o con la única finalidad de efectuar la transmisión de una comunicación a través de una red de comunicaciones electrónicas.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Estadísticas
El almacenamiento, la organización y el acceso que se utilizan sirven a fines exclusivamente estadísticos.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
El almacenamiento técnico o el acceso son necesarios para crear perfiles de usuario para enviar publicidad o rastrear al usuario en un sitio web o en varios sitios web con fines de marketing similares.
