Preşedintele organizaţiei Mensa România, conf. univ. dr. Vasile-Aurel Căuş a declarat marţi, pentru AGERPRES, că mulţi români cu un coeficient înalt de inteligenţă, testaţi şi certificaţi în ţară de această organizaţie, aleg să plece din România.
„În prezent, organizaţia Mensa, a celor mai inteligente persoane din lume, cuprinde în România în jur de 700 de persoane şi numărul lor ar trebui, logic, să tot crească în urma testărilor şi înscrierilor, dar nu este tocmai aşa deoarece sunt multe plecări. Sunt foarte mulţi oameni care pleacă în străinătate în legătură directă cu Mensa. Pleacă, probabil pentru că sunt inteligenţi pleacă. Şi se mută în organizaţii Mensa din alte ţări. Alţii, după un an, au alte aşteptări de la organizaţie şi renunţă. Mai sunt unii care şi revin”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Mensa România.
Aurel Căuş a anunţat marţi, printr-un comunicat, că Mensa va susţine sâmbătă, 16 noiembrie 2019, o nouă sesiune de testări în Oradea, la Universitatea de stat. Potrivit acestuia, vârsta minimă pentru cei care doresc să participe la testare este de 11 ani, înscrierea se face online, data limită pentru înscriere fiind 14 noiembrie 2019. Candidaţii care obţin un rezultat – confidenţial – ce îi plasează între cele mai inteligente 2% persoane raportat la totalul populaţiei vor primi o dovadă oficială a eligibilităţii şi vor fi invitaţi să se înscrie în Mensa România.
„Testările sunt pentru oricine din ţară, gratuite, doar că noi ne străduim să le organizăm, primăvara şi toamna, în mai multe localităţi, ca să fie mai uşor de ajuns. De obicei avem 10 sau 12 testări regionale, în oraşele mari ale ţării, la Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Oradea, Braşov. Dar am mai făcut şi la Târgu Mureş, şi la Craiova şi la Constanţa”, a precizat Aurel Căuş.
La Oradea vor putea veni să îşi testeze nivelul de inteligenţă persoane din judeţul Bihor şi din judeţele vecine, precum Sălaj, Satu Mare sau Arad. De obicei la o testare participă în jur de 30-50 de persoane, la Bucureşti se ajunge şi la 80-100, din care circa 30% iau testul, iar, la final, între 10-15% dintre aceştia aleg să se înscrie în organizaţie.
Sesiunea va fi administrată de un proctor acreditat Mensa şi foloseşte formulare de testare standardizate, elaborate de psihologii Mensa. Testul este de tip „culture fair”, bazat exclusiv pe imagini şi diagrame. Formularul pentru adulţi (cu vârsta de peste 16 ani) conţine 45 de întrebări, la care candidatul trebuie să răspundă în 20 de minute. Cel pentru copii (vârste cuprinse între 11 şi 16 ani) are 25 de întrebări, iar timpul alocat răspunsurilor este de 15 minute.
Întrebat dacă a descoperit oameni cu un IQ foarte mare, Aurel Căuş a precizat că testul Mensa măsoară IQ-ul între 126 şi 140, deci este centrat pe pragul de 131-132, fiind ca un fel de cântar care măsoară doar între anumite valori.
„Dacă este peste 140, testul spune doar că este peste. Da, sunt din aceştia, care au făcut tot testul şi care au, în principiu, un IQ de peste 145, chiar mulţi, dar cât peste 145 nu poate măsura. Testele care măsoară geniile e o altă poveste, complicată”, a spus Căuş.
Preşedintele Mensa afirmă că nu cunoaşte organizaţii care să testeze genii, în schimb orice psiholog autorizat din ţară are, în mod normal, posibilitatea de a accesa teste de inteligenţă care oferă posibilitatea de a o măsura pe o scară mult mai largă.
Organizaţia Mensa fost creată în 1946 în Oxford, Marea Britanie, cu scopul de a identifica şi pune în legătură oameni cu un coeficient foarte înalt de inteligenţă. Singurul criteriu de admitere în Mensa este obţinerea unui scor care plasează individul în primele două procente din populaţie în ceea ce priveşte nivelul de inteligenţă.
Mensa România funcţionează din anul 1992. Taxa anuală ca membru este de 60 de lei/adult şi 30 de lei/elev, student. Mensa România organizează cel puţin două întâlniri anuale pentru toţi membrii săi. Grupurile locale au întâlniri lunare sau săptămânale. Unele întâlniri sunt pentru „un pahar de vorbă”, altele sunt întâlniri specifice SIG-urilor (Special Interest Group) unde se pot desfăşura jocuri, evenimente şi conferinţe specifice sau se pot purta discuţii privitoare la un anumit domeniu de activitate.
Toţi membrii au acces la revista naţională. Membrii sunt invitaţi pe diverse grupuri private de discuţii on-line atât locale cât şi internaţionale. Ei pot desfăşura activităţi de voluntariat în cadrul organizaţiei, de la editarea revistei şi scrierea de articole, implementare de proiecte IT, organizare de evenimente sau acordarea de ajutor noilor membri, pană la candidatura pentru un loc în Consiliul Director.
Foto: AGERPRES
Din redacție, îți recomandăm să citești și aceste articole:
