Marea Britanie: Hărţi rare, ce prezintă înaintarea Armadei spaniole, cumpărate de un muzeu pentru a le ţine în ţară

Un set alcătuit din 10 hărţi desenate manual, din secolul al XVI-lea, în care se prezintă înaintarea Armadei spaniole care a atacat Anglia în 1588, un eveniment ce a modelat identitatea naţională, va rămâne în Marea Britanie după ce un muzeu a reuşit să strângă 600.000 de lire sterline pentru a cumpăra documentele, relatează Reuters, preluat de AGERPRES.

Hărţile, desenate cu cerneală şi acuarele, considerate a fi cele mai vechi imagini existente care prezintă luptele dintre flota Reginei Elisabeta I a Angliei şi cea a lui Filip al II-lea al Spaniei, riscau să ajungă în străinătate în urma unei vânzări private care a avut loc anul trecut.

Foto: (c) National Museum of the Royal Navy/Handout via REUTERS

Guvernul a dispus o interdicţie de export asupra hărţilor în iulie, citând „locul totemic în istoria Angliei” deţinut de evenimentele din 1588, când o armadă trimisă de Spania, puterea europeană dominantă la acea vreme, a fost nimicită de nave engleze şi de furtuni.

Muzeul Naţional al Marinei Regale din Portsmouth, oraş-port din sudul ţării, a anunţat că a strâns fondurile necesare pentru a achiziţiona hărţile în opt săptămâni.

„A fost un răspuns uimitor din partea partenerilor noştri de finanţare şi a publicului, care a făcut un efort imens în vremuri extrem de dificile pentru a salva aceste comori”, a declarat Dominic Tweddle, directorul general al muzeului, cu aluzie la pandemia de COVID-19.

Hărţile au fost realizate de un desenator necunoscut, posibil din Olanda, şi sunt nedatate, însă se estimează că provin din anii de imediat după 1588.

Foto: (c) National Museum of the Royal Navy/Handout via REUTERS

Călătoria armadei spaniole a rezultat dintr-o confruntare între Spania catolică, ce stăpânea pe atunci o mare parte din Europa de Vest şi teritorii vaste din America, şi Anglia protestantă.

Filip a fost înfuriat de sprijinul pe care l-a acordat Elisabeta rebelilor olandezi împotriva puterii spaniole, prin decizia ei de a ordona executarea catolicei Maria Stuart, regina scoţienilor, în 1587, şi de atacurile corsarilor englezi asupra navelor spaniole care aduceau comori din Americi.

Filip a decis să trimită o flotă în Olanda pentru a strânge 30.000 de soldaţi spanioli cu scopul de a ataca Anglia, însă planul a fost zădărnicit de un atac englezesc asupra portului Cadiz şi de un altul asupra flotei, în largul coastei Franţei. Armada a fost în cele din urmă distrusă de furtuni în timp ce naviga în preajma Scoţiei.

Impactul real al acelor evenimente este în continuare un subiect controversat, unii istorici moderni contestând viziunea tradiţională conform căreia aceste fapte au condus la începutul declinului Spaniei şi ascensiunea Angliei, notează Reuters.

Sursa: www.agerpres.ro
Foto: AGERPRES