Mahatma Gandhi, un militant pentru independenţa Indiei, iniţiator al strategiei nonviolenţei

Mahatma Gandhi (pe numele adevărat Mohandas Karamchand Gandhi), lider al mişcării de eliberare naţională din India împotriva dominaţiei britanice, s-a născut la 2 octombrie 1869 la Porbandar, în India, informeazã AGERPRES.

India devenise în secolul al XIX-lea baza principală a imperiului colonial britanic. La vârsta de 19 ani, Mahatma Gandhi a plecat să studieze în Marea Britanie. El a urmat cursuri de drept la Londra, unde a şi practicat, în 1891, avocatura, conform volumului ”Grande encyclopedie de l’histoire” (vol. XI – ”Les nations de 1850 a 1914. La Premiere Guerre Mondiale”) (Bordas, Paris, 1973). În 1891 revine la Bombay, unde practică, de asemenea, avocatura, iar în 1893 pleacă să muncească, printr-o firmă indiană, în Africa de Sud, unde avea să stea timp de 21 de ani.

În perioada cât s-a aflat în Africa de Sud, a observat condiţiile grele în care trăiau conaţionali de-ai săi stabiliţi aici (în principal pe plantaţiile din Natal), discriminările la care aceştia erau supuşi, mizeria în care decăzuseră. A făcut apoi o serie de demersuri pentru a atrage atenţia asupra suferinţelor şi lipsurilor indienilor din Africa de Sud. Perioada îndelungată în care a stat în Africa de Sud a avut o influenţă determinantă asupra comportamentului său (”Grande encyclopedie de l’histoire”, Bordas, Paris, 1973). Mahatma Gandhi a fost atras de viaţa simplă, de austeritate, trăind ascetic, conform preceptelor hinduse.

În perioada Primului Război Mondial lupta poporului indian pentru libertate se intensifică, fiind formulate cereri pentru autonomie. Guvernul englez a făcut o serie de promisiuni privind îmbunătăţirea situaţiei poporului indian şi crearea unei autonomii interne. Revenit în India, acţionând fie pe cale legală fie prin ”rezistenţa pasivă”, Mahatma Gandhi se lansează în politica militantă, aderând la Partidul Congresului Naţional Indian, creat în 1885. În lupta de eliberare naţională, Congresul Naţional Indian, în fruntea căruia se afla Mahatma Gandhi, caută să impună, în general, un caracter paşnic mişcării de eliberare. Mahatma Gandhi a fost adeptul unei tactici nonviolente, preconizând, astfel, demonstraţii paşnice, boicotarea mărfurilor engleze, refuzul de a îndeplini funcţii de stat, evitându-se ciocnirile armate.

Influenţa lui Mahatma Gandhi pe scena politică a crescut începând din 1920. La 1 august 1920, a început campania de nesupunere civilă (”satyagraha”) iniţiată de Mahatma Gandhi. Acesta este arestat la 10 martie 1922 şi condamnat la şase ani de închisoare, dar va fi graţiat în 1924. (”Istoria lumii în date”, Ed. Enciclopedică Română, Bucureşti, 1972). În 1929, Jawaharlal Nehru devine preşedintele Congresului Naţional Indian. În perioada martie-aprilie 1930, Mahatma Gandhi iniţiază o uriaşă campanie de nesupunere civilă. La 5 martie 1931, Mahatma Gandhi încheie cu E. Irwin, viceregele Indiei, ”Pactul de la Delhi”, care prevedea suspendarea campaniei de nesupunere civilă, eliberarea deţinuţilor politici şi recunoaşterea legalităţii partidului. O a doua campanie de nesupunere civilă are loc între 2 ianuarie 1932 şi 3 aprilie 1934. La 15 septembrie 1940, Mahatma Gandhi redevine preşedintele Congresului Naţional Indian, iar în perioada octombrie 1941- ianuarie 1942 iniţiază a treia campanie de nesupunere civilă. Campaniile de nesupunere civilă s-au soldat cu arestarea, de către autorităţile britanice, a mii de membri ai Congresului Naţional Indian. Însuşi Mahatma Gandhi este arestat în august 1942, până la 6 martie 1944.

Mahatma Gandhi, din partea Congresului Naţional Indian, a purtat tratative cu Mohammad Ali Jinnah (Liga Musulmană), în perioada 4-27 septembrie 1944, privind lupta comună pentru crearea unui guvern naţional. De asemenea, a participat la negocierile legate de independenţa Indiei, încheiate la 15 august 1947, odată cu proclamarea independenţei ţării. El a denunţat însă cu putere separarea peninsulei în două state distincte – India şi Pakistan.

Mahatma Gandhi şi-a rezumat gândurile şi doctrina sa în mai multe lucrări, iar ”Lettres a l’Ashram”, apărută în 1937, reprezintă o încununare a operei sale (”Grande encyclopedie de l’histoire”, Bordas, Paris, 1973).

A fost asasinat la 30 ianuarie 1948, la New Delhi, de un tânăr fanatic hindus.

Ziua de 2 octombrie, care reprezintă data naşterii lui Mahatma Gandhi, a fost aleasă pentru marcarea în fiecare an a Zilei internaţionale a nonviolenţei, potrivit unei decizii a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia 61/271, din 15 iunie 2007.

Unul dintre cei mai mari militanţi pentru pace din lume, pionier al filosofiei şi al strategiei nonviolenţei, Mahatma Gandhi a fost o sursă de inspiraţie pentru mişcările nonviolente în vederea obţinerii de drepturi civile şi schimbări sociale din întreaga lume. Cunoscut pentru doctrina sa care presupunea proteste paşnice pentru a determina progresul politic şi social, Gandhi a rămas angajat, de-a lungul vieţii sale, în credinţa sa în nonviolenţă chiar şi în condiţii opresive şi în faţa unor provocări aparent insurmontabile, se arată pe site-ul www.un.org.

Foto: pixabay.com