În urma alegerilor europarlamentare din 23-26 mai 2019, s-au format şapte grupuri politice, anunţate până la data sesiunii inaugurale a noii legislaturi 2019-2024, 2 iulie 2019, potrivit datelor publicate de www.european-elections.eu, www.euractiv.com şi site-urile familiilor politice. Liderii acestor grupuri politice, începând cu data de 2 iulie 2019, sunt: Manfred Weber (Grupul Partidului Popular European), Iratxe García Pérez (Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor), Dacian Cioloş (Renew Europe), Ska Keller şi Philippe Lamberts (copreşedinţi ai Grupului Verzilor/Alianţa Liberă Europeană), Marco Zanni (Grupul Identitate şi Democraţie), Ryszard Legutko şi Raffaele Fitto (copreşedinţi ai Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni), Martin Schirdewan (Grupul Confederal Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică), informeazã AGERPRES.
* Manfred Weber
Foto: (c) Hannibal Hanschke/REUTERS
Manfred Weber, preşedinte al Grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, s-a născut la 14 iulie 1972 în landul Bavaria, la Niederhatzkofen, în Germania, potrivit CV-ului postat pe site-ul www.europarl.europa.eu. A absolvit studii postliceale în inginerie la Institutul Tehnic Superior, în prezent Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Munchen (1991-1996), apoi a înfiinţat propria firmă de consultanţă, lucrând ca liber-profesionist (1996-2014). Cariera politică a lui Manfred Weber a început la vârsta de 16 ani, când s-a înscris ca membru în Junge Union şi în Christian Social Union (CSU) (1989), notează site-ul www.eppgroup.eu. A fost preşedinte regional al Junge Union Bavaria (2003-2007). În 2002, a devenit membru al parlamentului bavarez, dar în 2004 a demisionat, în urma alegerii sale ca membru al Parlamentului European. A fost membru al Preşedinţiei CSU (din 2009), preşedinte al Comitetului pentru viitorul CSU (2009-2015), preşedinte al filialei CSU Niederbayern (2008-2016) şi vicepreşedinte CSU (din 2015). Este membru al Parlamentului European din 2004, preşedinte al Grupului PPE (din 1 iul. 2014). În afara activităţilor profesionale şi politice, Weber mai este membru al Comitetului Central al Catolicilor din Germania şi membru al Comitetului Regional al Catolicilor din Bavaria.
* Iratxe García Pérez
Foto: (c) STEPHANIE LECOCQ/EPA
Iratxe García Pérez, preşedinte al Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) din Parlamentul European, s-a născut la 7 octombrie 1974, la Baracaldo, în Spania, potrivit CV-ului postat pe site-ul www.europarl.europa.eu. Este licenţiată în asistenţă socială (1995). A lucrat ca asistent social în perioada 1995-1996. A deţinut funcţii în administraţia locală şi regională: consilier municipal în Laguna de Duero (1995-2000) şi deputat regional de Valladolid (1995-2000). A fost secretar general al Tineretului Socialist Spaniol din Castilia şi Leon (1999-2002), secretar-general adjunct al Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE), filiala Valladolid (din 2013) şi secretar federal al PSOE pentru afaceri europene (din 2014). La nivel naţional, a fost membru al Parlamentului Spaniol (2000-2004). Membru al Parlamentului European (din 2004) şi membru al Organizaţiei de femei a Partidului Socialiştilor Europeni (din 2010).
* Dacian Cioloş
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Dacian Cioloş, preşedinte al noului grup centrist-liberal Renew Europe (”Înnoim Europa”) din Parlamentul European, s-a născut la 27 iulie 1969, la Zalău, potrivit site-ului www.usrplus.ro. A urmat cursurile Facultăţii de Horticultură a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca (1989-1994), studii de agronomie aprofundată, cu o specializare la École nationale supérieure agronomique (ENSAR) din Rennes, Franţa, şi un master ştiinţific (DEA) la École nationale supérieure agronomique (ENSAM) şi la Universitatea Montpellier I (1996-1997). A fost stagiar la Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene, a lucrat într-o unitate care se ocupa de pregătirea SAPARD, fiind implicat în mai multe proiecte de dezvoltare rurală pentru judeţul Argeş (1998-1999), apoi a coordonat programele de cooperare româno-franceze în domeniul dezvoltării agricole şi rurale la Centrul Internaţional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă (CICDA), în parteneriat cu Asociaţia Naţională de Dezvoltare Agricolă (ANDA). În 2002, a început să lucreze la Delegaţia Comisiei Europene în România, unde s-a ocupat de aplicarea Programului SAPARD. A fost consilier personal al ministrului agriculturii, cu atribuţii de purtător de cuvânt pentru România în cadrul Comitetului Special pentru Agricultură al Consiliului UE (din 2005), subsecretar de stat pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (din 2007), ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale (11 oct. 2007-22 dec. 2008). A fost desemnat comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (2010-2014), iar la 1 iulie 2015 a fost numit consilier special pentru securitate alimentară de către preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. A fost prim-ministru al României (18 nov. 2015-4 ian. 2017). A cofondat, în 2017, Platforma România 100, iar în 2018 a făcut parte dintr-un grup care a iniţiat proiectul politic România Împreună, care în decembrie 2018 a devenit PLUS (Partidul Libertate, Unitate şi Solidaritate). Este preşedinte al PLUS (din ian. 2019) şi copreşedinte al Alianţei 2020 USR-PLUS, alături de preşedintele USR, Dan Barna (din 2 febr. 2019). Este membru al Parlamentului European (din 2019).
* Ska Keller
Foto: (c) OLIVIER HOSLET / EPA
Ska Keller, copreşedinte al Grupului Verzilor/Alianţa Liberă Europeană din Parlamentul European, alături de Philippe Lamberts, s-a născut la 22 noiembrie 1981, la Wilhelm-Pieck-Stadt Guben, landul Brandenburg din Germania, potrivit CV-urilor postate pe site-urile www.europarl.europa.eu şi www.skakeller.de. Este absolventă de studii universitare, la Universitatea Liberă din Berlin şi la Sabanci Üniversitesi din Istanbul, cu masterat în islamism, turcologie şi iudaistică (2010). A fost membru al Biroului executiv federal al Tineretului Ecologist (2002-2004) şi preşedinte al filialei Partidului Ecologist B’90/Verzi în landul Brandenburg (2007-2009). La nivel internaţional, a fost preşedinte al Federaţiei Tinerilor Europeni Ecologişti (2005-2007). Este membru al Parlamentului European din 2009. A fost vicepreşedinte (1 iul. 2014-13 dec. 2016) şi copreşedinte (din 14 dec. 2016) al Grupului Verzilor/Alianţa Liberă Europeană din Parlamentul European.
* Philippe Lamberts
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Philippe Lamberts, copreşedinte al Grupului Verzilor/Alianţa Liberă Europeană din Parlamentul European, alături de Ska Keller, s-a născut la 14 martie 1963, la Bruxelles, în Belgia, potrivit CV-ului postat pe site-ul www.europarl.europa.eu. Este absolvent al Universităţii Catolice din Louvain, cu specializare în matematică aplicată, notează site-ul www.philippelamberts.eu. A deţinut o serie de funcţii comerciale şi manageriale în cadrul companiei IBM (1987-2009). Şi-a început cariera politică în cadrul Partidului ecologist belgian „Ecolo” (1991). A fost membru al Consiliului local din Anderlecht (1995-2006) şi consilier pe afaceri externe şi pe probleme de apărare al vicepremierului Isabelle Durant, pe durata primului mandat al Verzilor în Guvernul federal belgian (1999-2003). În 1999, a devenit membru al Consiliului Federaţiei Europene a Partidelor Verzilor, ca reprezentant al „Ecolo”, iar în 2003 a fost ales membru al Comitetului Executiv a ceea ce a devenit Partidul Verzilor Europeni (PVE), ulterior copreşedinte al acestei formaţiuni. Cel de-al doilea mandat în fruntea PVE s-a încheiat în noiembrie 2012. Este membru al Parlamentului European din 2009, iar de la 1 iulie 2014, este copreşedinte al Grupului Verzilor/Alianţa Liberă Europeană din Parlamentul European.
* Marco Zanni
Foto: (c) STEPHANIE LECOCQ / EPA
Marco Zanni, preşedinte al Grupului Identitate şi Democraţie din Parlamentul European, s-a născut la 11 iulie 1986, la Lovere, în Bergamo, Italia, potrivit CV-urilor postate pe site-urile www.europarl.europa.eu şi www.marcozanni.eu. Este licenţiat al Universităţii Comerciale Luigi Bocconi din Milano, cu specializarea în administrarea afacerilor (2008) şi al unui master în management internaţional la ESADE Business School din Barcelona (2010). A lucrat în cadrul Grupului Intesa Sanpaolo, ca analist financiar (2010-2012), apoi colaborator în cadrul departamentului pentru investiţii al Băncii IMI (2012-2014). În Italia, a fost membru al formaţiunii Mişcarea Cinci Stele (2014-2017), apoi al Ligii Nordului (din 2018). Este membru al Parlamentului European din 2014, membru al Grupului Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe (2014-2017), apoi al Grupului Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (din 2017). A fost distins cu medalia de bronz Meritul Civil a Republicii Italiene (2006).
* Ryszard Legutko
Foto: (c) Prof. Ryszard Legutko/Facebook
Ryszard Legutko, copreşedinte al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni din Parlamentul European, alături de Raffaele Fitto, s-a născut la 24 decembrie 1949, la Cracovia, în Polonia, potrivit CV-ului postat pe site-ul www.europarl.europa.eu. Este absolvent de studii superioare în filologie, la Universitatea Jagellonă din Cracovia, cu un master în filologie engleză (1968-1973). Doctor în filosofie (1981), calificare postdoctorală (1982-1991) la aceeaşi universitate. În 1975 şi-a început cariera universitară, iar în perioada 1992-1998 a fost profesor de ştiinţe umaniste. La nivel naţional, a fost vicepreşedinte al Senatului Republicii Polone (2005-2007), ministru al educaţiei naţionale (2007), secretar de stat la Cancelaria Preşedintelui Republicii Polone (2007-2009). Membru al Parlamentului European din 2009, a fost vicepreşedinte al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni din Parlamentul European (6 iul. 2011-4 iul. 2017) şi copreşedinte al Grupului (din 5 iul. 2017). A fost preşedinte al Asociaţiei educative academice „Osrodek Mysli Politycznej” – Centrul gândirii politice (1992-2005).
* Raffaele Fitto
Foto: (c) Raffaele Fitto/Facebook
Raffaele Fitto, copreşedinte al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni din Parlamentul European, alături de Ryszard Legutko, s-a născut la 28 august 1969, la Maglie, în Italia, potrivit CV-ului postat pe site-ul www.europarl.europa.eu. Este licenţiat în Drept (1994), notează site-ul www.eppgroup.eu. A devenit membru al Consiliului Regional de Apulia în 1990, ulterior vicepreşedinte (1995-1998) şi preşedinte (2000-2005) al acestei regiuni. Coordonator regional al formaţiunii politice Forza Italia (2005-2008), a fost membru al Camerei Deputaţilor în mai multe legislaturi (2006-2014), iar în 2008, a fost numit ministru al afacerilor regionale. Din 2015, este membru al formaţiunii politice Conservatori e Riformisti. Membru al Parlamentului European în perioada iunie 1999-iunie 2000, apoi din iulie 2014, a făcut parte din Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) (1999-2000, 2014-2015), apoi din Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (din 2015), fiind vicepreşedinte al acestuia din urmă (din 13 dec. 2016).
* Martin Schirdewan
Foto: (c) ADAM BERRY / EPA
Martin Schirdewan, preşedintele al Grupului Confederal Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică, s-a născut la 12 iulie 1975, la Berlin, în Germania. A absolvit studiile universitare la Universitatea Liberă din Berlin (2003), iar în 2007 a obţinut un doctorat în ştiinţe politice. A fost colaborator ştiinţific al unui deputat din cadrul grupului DIE LINKE din Bundestag (2006-2015), redactor-şef al suplimentului pentru tineret „Sacco & Vanzetti” al cotidianului „Neues Deutschland” (2006-2008), coordonator al Grupului de lucru pentru Germania de Est al Conferinţei preşedinţilor grupurilor parlamentare DIE LINKE (2008-2014), preşedinte al Biroului Fundaţiei Rosa Luxemburg de la Bruxelles şi al Biroului de legătură din Atena, cu atribuţii pe înfiinţarea Biroului de legătură de la Madrid (2015-2017). La nivel naţional, este membru al Biroului executiv al partidului DIE LINKE (2012-2015, din nov. 2017). Este membru al Parlamentului European din noiembrie 2017, făcând parte din Grupul Confederal Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică.
Foto: AGERPRES