La cât evaluează Madridul costul crizei catalane?

Ministrul spaniol al economiei, Luis de Guindos, a evaluat luni la „un miliard” de euro costul economic al „crizei separatismului” în Catalonia, de fapt a încetinirii creşterii economice în regiune, relatează France Presse, preluat de AGERPRES.

Ministrul a estimat că încetinirea creşterii în regiune în trimestrul al patrulea al anului 2017 „a putut perfect să coste deja în jur de 1 miliard de euro”, într-un interviu acordat postului de radio Cadena Ser.

„Catalonia avea o creştere mai mare decât cea a Spaniei, este unul din motoarele fundamentale ale creşterii spaniole, totuşi în trimestrul al patrulea a devenit o povară”, a afirmat el.

Ministrul a atribuit această încetinire a creşterii în regiunea care furnizează 19% din PIB-ul spaniol „enormei incertitudini, nelinişti şi pierderii încrederii generate de deciziile guvernului precedent” regional al separatistului Carles Puigdemont.

Cele trei partide separatiste votaseră în septembrie 2017 legi de „deconectare” de Spania, organizaseră un referendum de autodeterminare interzis la 1 octombrie – marcat de violenţe poliţieneşti – şi proclamaseră unilateral independenţa unei „Republici catalane” la 27 octombrie. Catalonia a fost plasată atunci sub administraţia directă a Madridului.

La alegerile regionale din 21 decembrie, partidele separatiste şi-au regăsit majoritatea în locurile parlamentului catalan şi ar urma să poată forma un nou guvern.

Dar ex-preşedintele catalan destituit de Madrid, Carles Puigdemont rămâne în prezent la Bruxelles pentru a se sustrage urmăririlor judiciare, iar ex-vicepreşedintele Oriol Junqueras se află în detenţie provizorie pentru „revoltă”, „rebeliune” şi „deturnări de fonduri publice”.

Guindos şi-a exprimat dorinţa ca noul guvern catalan „să fie conştient de costurile pe care le generează această politică” separatistă şi să „abandoneze calea unilaterală” căreia i se opun -afirmă el – „întreaga Europă şi comunitatea internaţională”.

El a asigurat că 2018 va fi „un an bun” pentru ţara sa. Pentru 2018, Banca Centrală stabileşte la 2,4% creşterea PIB. Această previziune a fost uşor scăzută la jumătatea lunii decembrie în raport cu 2,5% speraţi anterior, din cauza „creşterii incertitudinii asociate situaţiei din Catalonia”, explicase atunci Banca Spaniei.

Guvernul conservator al lui Mariano Rajoy este în continuare în aşteptarea adoptării bugetului statului pentru 2018, care nu poate fi aprobat decât cu voturile deputaţilor Partidului Naţionalist Basc (PNV).

Dar în timp ce îl susţineau pe Rajoy anul trecut, aceiaşi deputaţi basci refuză să voteze acest buget în special atât timp cât Catalonia va rămâne sub tutela Madridului, impusă după proclamarea independenţei.

Guindos s-a declarat convins că „odată ce va exista un nou guvern în Catalonia, PNV va fi dispus” să voteze bugetul.

Foto: pixabay.com
[the_ad id=”14304″]