Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, la Suceava, că Marea Unire nu trebuie privită ca o „moştenire cuvenită sau ca un dar al istoriei bine meritat”, arătând că românii trebuie să contribuie la proiectul unei Românii care avansează, informeazã AGERPRES.
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Citește Ultimele Știri
Cel Mai Citit Ziar al Românilor din Spania PeriódicoElRumano.es
Citește Ultimele Știri
„România a fost gândită de făuritorii Marii Uniri ca un proiect naţional de coeziune, un stat angajat să contribuie substanţial la un mediu internaţional al păcii, un spaţiu în care toţi sunt egali în faţa legii. Vorbele lui Iancu Flondor sunt din această perspectivă un mesaj emoţionant peste timp: ‘Viitorul ţării şi naţiei noastre este strâns legat de drept şi legalitate, visul secular al unei Românii întregite, prospere şi puternice nu este realizabil decât numai pe această cale’. În spiritul hotărârilor istorice de acum 100 de ani, vă invit să privim Marea Unire nu ca pe o moştenire cuvenită sau ca pe un dar al istoriei bine meritat. Trecerea în al doilea Centenar al modernităţii noastre comune, trebuie să fie mai degrabă prilejul asumării unei mari responsabilităţi, să-i cinstim cu adevărat pe marii noştri înaintaşi, contribuind la rândul nostru la proiectul unei Românii care avansează prin valori şi aspiraţii europene, o patrie dreaptă pentru toţi cetăţenii săi, fără discriminare sau excepţii, o ţară demnă de marele ei potenţial pe măsura aspiraţiilor marilor generaţii”, a spus şeful statului la ceremonia oferirii Drapelului Naţional al României desfăşurată la Cetatea de Scaun a Sucevei.
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
El a subliniat semnificaţia Cetăţii de Scaun a Sucevei.
„Cetatea de Scaun a Sucevei nu este doar o culisă, nu este doar un monument istoric. Astăzi, dragii mei, pentru o zi, Cetatea de Scaun a Sucevei este centrul României. (…) La aniversarea unui secol de la constituirea Consiliului Naţional Român din Bucovina, organismul care a pregătit şi organizat unirea Bucovinei cu România, las în Cetatea de Scaun, ca simbol şi mesaj de unitate şi de prezenţă a statului român în această străveche Cetate de Scaun acest drapel al României, un drapel naţional”, a transmis Iohannis.
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
Potrivit preşedintelui, drapelul, instituit în anul revoluţionar 1848, a fost „expresia maturizării conştiinţei naţionale, iar deviza sa ‘Dreptate şi frăţie’ probează că naţiunea română îşi asumă, încă de la începuturile sale, valorile umaniste occidentale”.
„România de astăzi este rodul unui proces de modernizare europeană, început acum 170 de ani ca proiect politic al elitelor vremii de atunci. Marele Război a validat acest proiect prin sacrificiul basarabenilor, bucovinenilor, transilvănenilor, dobrogenilor, muntenilor, oltenilor şi moldovenilor. Acest proiect şi-a găsit consfinţirea democratică în adunările de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia, la 27 martie, la 28 noiembrie şi la 1 decembrie 1918. Rezultatul său, România Marii Uniri, a fost recunoscut prin tratatele de pace postbelice”, a arătat Iohannis.
Tot miercuri, şeful statului a depus o coroană de flori la bustul marelui om politic Iancu Flondor şi a vizitat Muzeul Bucovinei de la Suceava.
Foto: pixabay.com