Liberalul Klaus Iohannis, care a câştigat duminică al doilea mandat de preşedinte al României, este un proeuropean convins care promite un stat „modern şi funcţional” după ce a făcut pe „pompierul” pentru a stinge crizele care au marcat primul său mandat, comentează AFP, informeazã AGERPRES.
La 60 de ani, acest bărbat cu o statură impozantă a reuşit o dublă victorie în „războiul” său împotriva Partidului Social-Democrat (PSD), moştenitor al partidului comunist: el a obţinut o victorie zdrobitoare în faţa candidatei PSD, Viorica Dăncilă, după ce a contribuit luna trecută la răsturnarea guvernului pe care aceasta îl conducea.
Ironizându-şi adversarii, care îi reproşează „când că este inactiv, când că este un dictator”, acest bărbat taciturn, pe care umoriştii îl compară cu un robot, se descrie ca un „preşedinte implicat, care vine cu soluţii”.
Duminică, el a promis să acţioneze pentru o „Românie europeană, normală”, eliberată de flagelul corupţiei şi unde instituţiile funcţionează.
Sub mai multe guverne PSD succesive, România, ţară membră a Uniunii Europene, a revenit în ultimii ani asupra unor măsuri anticorupţie. Împreună cu fostele state comuniste Ungaria şi Polonia, a fost puternic criticată la Bruxelles pentru acţiunile sale, notează şi Reuters.
Cu toate acestea, Klaus Iohannis a fost apreciat de aliaţii occidentali şi de Uniunea Europeană pentru că încearcă să apere statul de drept, în special prin contracararea încercărilor de limitare a independenţei judecătorilor.
Prerogativele prezidenţiale sunt în mare parte limitate la desemnarea unui prim-ministru care se poate baza pe o majoritate parlamentară, contestarea legilor la Curtea Constituţională şi numirea unor procurori-şefi.
În lupta împotriva corupţiei, Klaus Iohannis este aşteptat să numească în posturi de conducere procurori care să îşi ia în serios mandatul, fiind sprijinit de premierul Ludovic Orban, un liberal instalat în funcţia de prim-ministru în urmă cu trei săptămâni, după un vot în parlament.
Reformele din domeniul justiţiei sunt monitorizate de Bruxelles din 2007, când România a aderat la UE. În octombrie, Bruxellesul a subliniat în raportul de ţară că s-au făcut paşi înapoi în acest domeniu.
Klaus Iohannis a fost cel mai vehement critic al corupţiei din administraţie, scrie dpa. A rezistat presiunilor guvernului şi a apărat DNA prin diverse metode, inclusiv prin blocarea legilor şi refuzul de a numi miniştri.
El a câştigat primele alegeri cu o campanie cu „mâinile curate”, iar mai târziu s-a prezentat ca apărător al statului de drept în România.