Intotero: Lucrăm la identificarea celor mai bune politici ca cetăţenii care doresc să revină în ţară, să o facă

Postat în de către

Autorităţile fac eforturi pentru identificarea „celor mai bune politici”, astfel încât cetăţenii din diaspora care doresc să se întoarcă în ţară, să facă acest lucru, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero.

„Lucrăm la identificarea celor mai bune politici, astfel încât cetăţenii care doresc să se întoarcă acasă, să se întoarcă, pentru că avem nevoie de fiecare cetăţean al nostru”, a spus ea.

Ministrul a vorbit şi despre nemulţumirile venite partea unor români care trăiesc în străinătate.

„Cu toţii se gândesc la ţară şi cu toţii au un necaz în suflet, pentru că niciunul nu a plecat de bine din ţară şi foarte mulţi şi-ar dori ca într-un timp cât mai scurt să se poată întoarce acasă, chiar dacă unii sunt plecaţi deja de mulţi ani – vorbim de 15-20 de ani, poate şi mai mulţi ani şi care, probabil, se vor confrunta cu dificultăţi de integrare aici, acasă. Dar există aşa, o dorinţă – salariul, să aibă un salariu mai bine plătit, o posibilitate de trai decentă. De asemenea, România să aibă autostrăzi”, a punctat ea.

Intotero vorbeşte, în interviu, despre provocările românilor care lucrează în străinătate, cazul Cameliei Smicală, dar şi despre protestul anunţat de diaspora, pe reţelele de socializare, pe 10 august.

Totodată, ea se referă şi la programele susţinute de minister şi dedicate Centenarului.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Urmează să mergeţi în Italia, pentru întâlniri cu comunitatea românilor. Comunitatea românilor din Italia este variată, dar a ieşit în evidenţă prin faptul că ea cuprinde persoane care se confruntă cu situaţii sociale foarte speciale şi foarte grave. Există studii care se referă la „Sindromul Italia”. Cum abordaţi aceste aspecte în întâlnirile dumneavoastră cu comunitatea?

Natalia Intotero: Comunitatea românilor din Italia este cea mai mare comunitate de pe întreg cuprinsul lumii. Aproximativ 1.200.000 de cetăţeni locuiesc în Italia. Cea mai mare comunitate ca număr o avem în nordul Italiei, în regiunea Lombardia şi regiunea Piemonte. Atât în Italia, cât şi pretutindeni în lume avem cetăţeni români de diferite categorii sociale, începând de la muncitori, medici, profesori, ingineri, academicieni, cercetători. Sunt români care fac cinste ţării. În proporţie de 99% cetăţenii noştri sunt foarte bine integraţi şi foarte apreciaţi de comunităţile ţărilor de reşedinţă. Problemele sunt multiple. În primul rând se constată o evoluţie a comunităţii. În primul rând vorbim în Italia de a doua, poate chiar a treia generaţie de copii născuţi în Italia. Există o dorinţă a românilor ca la un moment dat să se întoarcă acasă. Şi în acest sens, din partea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, principala noastră prioritate este educaţia. Finanţăm proiecte pe diferite domenii de activitate, cum ar fi domeniul educaţional, cultură, mass-media în limba română, spiritualitate, încurajarea cetăţenilor români de a se constitui în asociaţii şi mai departe unirea acestor asociaţii – ar fi ideal – în fundaţii, pentru a avea o putere mai mare de implementare a proiectelor care să vină în sprijinul acestora. Dar pe lângă domeniile de finanţare ale noastre, începând de anul acesta am acordat şi o prioritate informării cetăţenilor care sunt deja în ţările de rezidenţă, dar şi a cetăţenilor care doresc să călătorească, să studieze în afara graniţelor ţării. Deci vorbim în general de o comunitate bine integrată. Într-adevăr, avem o categorie de cetăţeni – aşa cum aţi specificat şi dumneavoastră – „Sindromul Italia”. Cred că nu putem spune doar de Italia. Este un sindrom, o formă de depresie a cetăţenilor români care nu de bine au plecat din ţară şi care acolo se confruntă cu probleme de adaptare, probleme de muncă, dar şi cu dorul de casă, de ceea ce înseamnă familie. Foarte mulţi dintre ei nu au reuşit să îşi ducă copiii. O parte nu au reuşit să mai vină de ceva timp acasă, tot din cauza problemelor financiare. În consecinţă, acest dor şi acest gând permanent la ceea ce înseamnă România provoacă aceste forme de depresie. Pentru noi foarte important este a le aduce la cunoştinţă că în momentul în care decid să muncească în afara graniţelor ţării ei trebuie să cunoască legislaţia ţării unde decid să meargă şi să cunoască riscurile la care ei se pot expune.

Pe Italia, am mai întâmpinat probleme legate de drepturile şi condiţiile sociale de muncă. În acest sens apreciem eforturile Consulatului General al României din Bari şi (…) mulţumesc încă o dată Ministerului Afacerilor Externe pentru că au decis să deschidă Consulatul General al României în partea de sud a Italiei, în Bari, o zonă în care în ultimul timp găsim tot mai mulţi români care fie că vin să muncească pe o perioadă de timp mai lungă sau pe o perioadă de timp mai scurtă, ca sezonieri şi în special în agricultură sau în asistenţă socială. În acest sens, Consulatul General al României din Bari a demarat printr-un proiect înfiinţarea unor infochioşcuri. Primul infochioşc a fost înfiinţat în sediul CGIL – o formă a sindicatului în Italia. Cetăţenii care lucrează cu contract de muncă, dar şi cei care doresc să lucreze în general iau contact şi solicită foarte multe informaţii din partea CGIL, pe lângă autorităţile din Italia. (…) Acest infochioşc a fost adaptat la nevoile comunităţii din sudul Italiei. În acest infochioşc se găsesc informaţii pe legislaţia pentru agricultură, dar şi pentru asistenţă socială, în special munca la domiciliu – îngrijirea persoanelor şi nu numai. Aceste informaţii sunt traduse în limba română. Găsim informaţii în limba română şi limba italiană. Ceea ce ei trebuie să cunoască cu privire la calcularea anilor de pensie şi – la un moment dat – solicitarea acestor drepturi din partea statului italian, dar şi posibilitatea de a intra în legătură directă prin internet cu misiunea diplomatică din Italia, cu Ministerul Afacerilor Externe şi cu celelalte ministere pe care ei le solicită la un moment dat pe o anumită componentă, pe o anumită problemă cu România.

Din partea statului italian s-a obţinut aprobarea pentru montarea acestor infochioşcuri şi tot ce ţine de partea de consumabile, pentru că aceste infochioşcuri au ataşate o imprimantă pentru ca cei care vor să ducă informaţia cu ei acasă să poată să o facă în siguranţă. Vor mai fi montate alte infochioşcuri în sediul autorităţilor, fie că vorbim de primării sau de autorităţile din regiunea respectivă. De asemenea, am apreciat deschiderea preşedintelui regiunii Puglia, unde se află şi localitatea Bari ca în următoarea perioadă de timp de a realiza o discuţie cu toţi preşedinţii regiunilor din Italia, din partea de sud a Italiei, la care să fie invitaţi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice, misiunii diplomatice de la Roma, dar şi reprezentanţi din parte Ministerului de Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale din România şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

Am avut vizite în partea de nord a Italiei, dar şi la Roma. În partea de nord a Italiei am avut întâlniri cu autorităţile locale şi regionale. Toţi laudă implicarea şi existenţa comunităţii româneşti în Italia, care e un factor de sprijin pentru dezvoltarea economică a Italiei. Deci, în general, românii sunt foarte bine integraţi. Ceea ce ne dorim noi foarte mult – încercăm să promovăm valorile noastre, românii de succes, pentru că ştim cu toţii că la ora actuală, o ştire negativă se vinde mai bine decât o ştire pozitivă, asta este lumea în care trăim, dar avem foarte mulţi români care fac cinste ţării, fie că vorbim de muncitori, de antreprenori, de medici. În Italia s-a înfiinţat Asociaţia Medicilor Români condusă de profesorul Cerin, de Gianni Huci, medic, şi de un număr însemnat de medici români care desfăşoară activităţi de voluntariat şi vin în sprijinul conaţionalilor noştri pe lângă autorităţile din Italia. Deci deja întâlnim şi această formă de întrajutorare între români, ceea ce este foarte, foarte bine.

AGERPRES: O parte din românii care muncesc în străinătate s-au confruntat cu un anunţ al Ministrului de Finanţe cum că românii care trimit bani în ţară peste suma de 1.000 de euro ar trebui să îi justifice, pentru că, dacă nu, pierd aceşti bani. Cum abordaţi dumneavoastră problema? Pentru că dumneavoastră vă îngrijiţi de comunitatea românilor din străinătate. Critica principală era că ei din start ar fi consideraţi vinovaţi că banii ar veni din nişte surse dubioase.

Natalia Intotero: Vreau să spun că niciun român care are activităţi lucrative în afara graniţelor ţării nu va fi afectat de implementarea acestei măsuri. De fapt vorbim despre o directivă europeană, 849/2015, privind combaterea spălării banilor şi a terorismului care ar fi trebuit implementată în luna iunie 2017. Deci eram în întârziere. În acest sens, vreau să îi asigur pe toţi românii că banii pe care ei îi transmit în ţară sunt în siguranţă şi că nu s-a schimbat nimic în ceea ce priveşte procedurile necesare pentru a trimite banii acasă, nici în cele pentru ridicarea banilor. De fapt, este o directivă care trebuia implementată având în vedere faptul că şi noi facem parte din Uniunea Europeană. A fost o ştire alarmantă, dar nu se întâmplă absolut nimic rău cu niciun român din afara graniţelor ţării, în special cu banii pe care aceştia îi trimit acasă.

AGERPRES: Modificările Codului Fiscal spun că românii care lucrează în străinătate ar trebui să plătească o taxă de 67 de lei lunar în statul român. Aţi discutat despre acest lucru?

Natalia Intotero: Astea sunt întrebări specifice pentru Ministerul de Finanţe, dar din discuţiile pe care le-am avut şi eu cu domnul ministru al Finanţelor – nu vă ascund faptul că vin şi parlamentari la discuţii, am o deschidere şi un dialog permanent cu Parlamentul României şi nu suntem de acord în a se realiza anumite măsuri care să îngreuneze oarecum viaţa conaţionalilor noştri care şi aşa este o viaţă grea, departe de ţară. De fiecare dată când am auzit o astfel de ştire, am avut discuţii cu ministrul Finanţelor care m-a asigurat de fiecare dată că românii noştri sunt în siguranţă şi că nu întotdeauna ceea ce se aude este şi adevărat, cum a fost şi cu această directivă.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Vorbeaţi de copiii persoanelor care pleacă la muncă în străinătate şi care, mulţi dintre ei, rămân în România. Există un studiu recent care spune că 17.000 de copii sunt crescuţi de rude în România, pentru că ambii părinţi sunt plecaţi la muncă în Italia. Nu este mandatul dumneavoastră, dar abordaţi într-un anumit fel acest fenomen?

Natalia Intotero: Am avut câteva întâlniri cu copiii românilor plecaţi la muncă în străinătate. Am avut întâlniri la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară la Timişoara, când am avut o întâlnire cu studenţii Erasmus, veniţi din 27 de ţări. Între aceste ţări am avut şi studenţi care erau ai copiilor românilor din ţara respectivă. Am solicitat să mă întâlnesc – pentru a vedea numărul acestora – cu studenţii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Într-adevăr, sunt drame. Mi-au spus că au rămas în grija bunicilor, bunicii, la un moment dat, au fost cazuri când s-au dus. Tragedia a fost şi mai mare pentru că mi-au spus că au crescut cu cheia la gât, că dorul pentru părinţi îi macină, dar s-au întărit ei pe sine şi aceasta i-a şi determinat să înveţe şi mai mult, pentru a avea un rost aici în ţară. Nu şi-ar dori să plece în străinătate. Şi-ar dori să îi aibă pe părinţi aici. Marea majoritate nu şi-ar dori să plece în străinătate. De fapt, dacă şi-ar fi dorit, cred că părinţii i-ar fi luat cu ei. Ceea ce încercăm să facem în momentul de faţă, pentru că există o tendinţă a românilor de a se întoarce acasă, este de a realiza acele politici ca să îi încurajăm pe românii care îşi doresc să se întoarcă acasă, să facă acest pas în siguranţă. Cu toţii ştim că la ora actuală România se confruntă cu lipsa forţei de muncă şi în acest sens lucrăm în cadrul Guvernului, alături de mai mulţi colegi miniştri, dar şi colegi parlamentari pentru a realiza aceste politici, pentru a încerca să îi încurajăm pe românii care doresc să se întoarcă acasă.

AGERPRES: Referitor la relaţia părinţi-copii, avem un caz în Finlanda al unei românce, Camelia Smicală, ai cărei copii au fost preluaţi de către autorităţi. Au fost discuţii şi la nivelul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, au fost deplasări ale autorităţilor în Finlanda. Dumneavoastră cum vedeţi cazul acesta şi care sunt noutăţile?

Natalia Intotero: Vorbim aici de o altă tragedie, pentru că atunci când un copil trăieşte fără dragostea părinţilor, asupra acestuia dar şi asupra familiei se pune, aşa, o amprentă. Cazul este şi în atenţia noastră, este de competenţa Ministerului Afacerilor Externe. Ţinem permanent legătura cu colegii noştri prin direcţia consulară, urmărim cu îngrijorare toate evoluţiile. Noi, ca minister, din punct de vedere al atribuţiilor, încercăm ca aceşti copii, Maria şi Mihai, să beneficieze de dreptul de a-şi păstra identitatea etnică şi culturală, să beneficieze de cursuri în limba română şi periodic se deplasează în locaţiile unde ei se află, persoane abilitate, fac cursuri în limba română, merge preotul la ei, reprezentanţii misiunii diplomatice, până la urmă încă o dovadă a ceea ce am afirmat înainte, că e foarte importat ca cetăţenii români care doresc să studieze, să muncească sau să călătorească în afara graniţelor ţării, e foarte important când iau această decizie şi îşi aleg o ţară să citească cu atenţie legislaţia ţării respective, pentru că odată ajuns acolo fiecare cetăţean va trebui să se supună acestei legislaţii iar noi, ca stat român, facem toate eforturile pentru păstrarea drepturilor acestora, dar în egală măsură fără a crea conflicte diplomatice, atât cât ne permite legislaţia internaţională. Este regretabil, nimeni nu şi-ar dori să treacă prin ce trece această mamă şi copiii acesteia şi sper eu ca în cel mai scurt timp această situaţie să se rezolve.

AGERPRES: Deci dialogul practic continuă la nivelul autorităţilor…

Natalia Intotero: Da, continuă, este un dialog permanent.

AGERPRES: Vorbeaţi de încurajarea românilor care lucrează în străinătate de a se întoarce acasă. În 2019, Brexit o să devină efectiv şi se vorbea la nivelul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, anul trecut cel puţin, de o campanie chiar pe această temă, adică încurajarea românilor din Marea Britanie, eventual, dacă îşi doresc, să se întoarcă acasă. Continuă această campanie?

Natalia Intotero: Bineînţeles. După deplasarea în Italia, urmează să am o deplasare tot la finalul acestei săptămâni, în Marea Britanie, la Londra. (…) Voi avea întâlniri atât cu comunitatea românilor, cu mediul asociativ, dar şi cu reprezentanţii mass-media în limba română, cu autorităţile din Marea Britanie. Avem cea mai mare comunitate a cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene, aproximativ 411.000 de cetăţeni români. Şi în Marea Britanie, ca şi în alte state, nu există o obligativitate ca cetăţenii români să se înregistreze la ambasadă, de aceea nu există un număr exact, sunt cifre estimative. Sunt români bine integraţi, români care muncesc în diferite domenii de activitate, începând de la domeniul medical – medici, asistente – îngrijitori, profesori, ingineri, IT-işti, avocaţi. Avem avocaţi de renume în Marea Britanie, dar şi muncitori în agricultură, construcţii, persoane care muncesc şi în asistenţă socială. Există o preocupare a acestora, ce se va întâmpla în perioada post-Brexit. La nivelul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni e desemnat domnul subsecretar de stat Victor Ionescu, care participă săptămânal, alături de celelalte ministere, la ministerul Afacerilor Europene, la întâlniri cu domnul ministru Victor Negrescu şi săptămânal monitorizează evenimentele, tot ceea ce înseamnă ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Preocupările cetăţenilor noştri sunt cele legate de posibilitatea de a rămâne în Marea Britanie, contract de muncă, reşedinţă, studenţii care învaţă în Marea Britanie. Îi asigurăm pe cei care au documente în regulă că nu se va întâmpla nimic rău cu ei, în sensul că vor rămâne, şi se fac demersuri în acest sens, iar, pentru cei care nu au finalizat încă aceste documente, acesta este sfatul nostru, pentru a putea rămâne în Marea Britanie. Pentru cei care se întorc acasă, pe lângă măsurile care au fost luate până acum, în special pe domeniul medical – pe legea salarizării unitare am avut deja cazuri nenumărate de medici care s-au întors acasă – salariile sunt aproape la fel, sunt echilibrate, ca şi în străinătate. Avem programul Start Up Diaspora. Prin implicarea Ministerului Fondurilor Europene, cei care îşi doresc să îşi deschidă o afacere, o pot face aici, în ţară. În următoarea perioadă, se va lansa programul Start Up Nation, altă ediţie, undeva în luna iulie, şi bineînţeles că şi pentru acest program pot să aplice cetăţeni care doresc să se întoarcă acasă. Pe lângă acestea, lucrăm la identificarea celor mai bune politici, astfel încât cetăţenii care doresc să se întoarcă acasă, să se întoarcă, pentru că avem nevoie de fiecare cetăţean al nostru.

AGERPRES: Şi acum să ne mutăm în vecinătatea imediată a României. În comunitatea din Ucraina au existat diverse tensiuni, diverse probleme. Acum Legea Educaţiei a fost amânată, dar recent au fost percheziţii la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Ucraina. Ministerul de Externe a răspuns şi, într-un mod diplomatic a spus că ar fi bine să nu existe presiuni. Dumneavoastră resimţiţi presiuni în acea comunitate de români din Ucraina?

Natalia Intotero: Pentru Ucraina vreau să vă spun că a fost prima comunitate pe care am vizitat-o după preluarea mandatului. (…) Atât în Ucraina cât şi în toate comunităţile istorice şi în diaspora de mobilitate, încercăm să facem toate eforturile pentru ca românii noştri să-şi păstreze identitatea etnică şi culturală. Pentru Ucraina, avem un număr considerabil de tineri care şi anul acesta vor participa la Taberele ARC. Vor începe de săptămâna viitoare – aproximativ 2.700 de tineri pe perioada de vară, 300 de tineri pe perioada de iarnă. Pe perioada de vară, acestea se vor desfăşura la Sulina, Tulcea şi Oglinzi, Neamţ şi avem şi un număr considerabil de tineri din Ucraina. De asemenea, prin programul „Descoperă şi cunoaşte România”, anul trecut am avut 300 de etnici din Republica Moldova. Pentru anul acesta am extins la 450 de etnici din comunităţile istorice din jurul graniţelor. Am avut aproximativ 100 de locuri dedicate pentru etnicii din Ucraina. Vorbim practic de trei zile în care persoanele respective stau în România, se întâlnesc cu autorităţile, socializează cu conaţionalii noştri, vizitează diferite obiective turistice, istorice, culturale, au posibilitatea de a descoperi şi mai bine ţara noastră.

Deschiderea centrelor de informare de la Slatina/Solotvino – proiectul a fost aprobat, este în curs de derulare şi sperăm noi în cel mai scurt timp să fie şi finalizat. O altă preocupare, după apariţia Legii Educaţiei, noii legi a educaţiei din Ucraina, statul român, respectiv Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a decis acordarea unor burse pentru elevii din Ucraina şi 300 de stagii de perfecţionare pentru profesorii care predau în limba română. Aceste stagii de perfecţionare vin oferite de către Ministerul Educaţiei, iar bursele, de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Practic, în acest an se acordă stimulente financiare tuturor elevilor de clasa I care au ales să studieze în limba română. De fapt, este un sprijin şi o încurajare pentru păstrarea identităţii. În urmă cu aproximativ două săptămâni, acest proiect a fost promulgat de către preşedintele României, după ce în prealabil a fost trecut de Parlamentul României. Suntem în curs de implementare şi a acestui proiect.

Vizavi de ce s-a întâmplat la Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, doresc să menţionez că vorbim aici de o asociaţie şi nu de o entitate din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, dar este o asociaţie care luptă pentru păstrarea identităţii noastre culturale acolo şi o asociaţie a cărei preşedinte este academicianul Vasile Tărâţeanu, care este un promotor al identităţii româneşti. A avut proiecte pe parte de cultură depuse în anii trecuţi la minister, pentru etnicii noştri din Ucraina. Suntem alături de Ministerul Afacerilor Externe, cu care avem o colaborare excelentă, monitorizăm şi noi tot ceea ce se întâmplă acolo şi încercăm, atât cât ne prevede cadrul legal, să le venim în sprijin.

AGERPRES: Pentru că este anul Centenarului puteţi vorbi de proiectele finanţate prin Ministerul pentru Românii de Pretutindeni legate strict de Centenar?

Natalia Intotero: Vorbim de proiectele pe care le depune mediul asociativ pe această componentă, Centenar. Chiar săptămâna trecută am participat la un eveniment (…) realizat prin sprijinul Asociaţiei Culturale „Mihai Eminescu” din Austria, în Viena – două evenimente extraordinare, la care şi-au adus aportul şi consilii judeţene din România. Au fost prezente Consiliile Judeţene din Suceava, Satu Mare şi Maramureş. Timp de o zi, în inima Vienei, toţi turiştii, dar şi comunitatea românească din Austria au putut să simtă acest eveniment al Centenarului şi această Unire. M-am bucurat să văd la cele două evenimente prezenţa reprezentanţilor mass-media în limba română, nu doar din Austria. Au venit din Italia, din Marea Britanie, din Germania, ceea ce demonstrează încă un aspect al dorinţei de unitate a românilor din afara graniţelor. Şi pot să spun că şi în Viena cum şi în Italia şi în Ucraina şi în Republica Moldova, peste tot pe unde am participat, acolo unde sunt români, există o Românie – micuţă, mare, în funcţie de cât de mare e numărul acestora. Iar pentru românii noştri care sunt plecaţi în afară, să ştiţi că, în afara programului de muncă, ei în casă vorbesc limba română, ascultă muzică românească, se roagă în limba română, participă la slujbe, la cultele de care aparţin, în limba română, citesc în limba română. Pentru ei, România e acolo cu ei şi au luat-o cu ei.

Pe partea de Centenar, din partea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, avem mai multe proiecte. Suntem în curs de finalizare a proiectului 100 de biblioteci în diaspora. Prin acest proiect dotăm 100 de biblioteci acolo unde am avut solicitări din partea mediului asociativ şi din partea misiunilor diplomatice. De asemenea, am avut solicitări pentru a beneficia de costume populare. Este un alt proiect pe care îl vom lansa – foarte multe solicitări. Au mai fost anii trecuţi, dar pe un număr mai mic de costume populare şi au fost foarte încântaţi conaţionalii noştri, pentru că ei se implică în foarte multe activităţi prin care promovează România. Iar cum poţi să promovezi România mai bine – prin tradiţiile şi portul nostru popular. Vom trimite în afara graniţelor aproximativ 17.000 de suporturi didactice, acolo unde ni s-au solicitat, unde se desfăşoară cursuri în limba română. Vorbim aici de şcolile de pe lângă parohii, şcolile duminicale, activităţile educative desfăşurate de mediul asociativ. Pe lângă acestea avem şi aproximativ 600 de profesori care predau în limba română şi pe această cale salut şi mulţumesc pentru eforturile depuse tuturor misiunilor diplomatice. Pentru că, în străinătate, copiii frecventează cursurile de învăţământ de dimineaţa undeva până la ora 15-16 după-amiaza. Ori, dacă nu s-ar fi acceptat să se desfăşoare în instituţia unde ei învaţă, în limba ţării de rezidenţă, să înveţe şi în limba română, era foarte obositor şi pentru ei şi pentru părinţi să îi mute dintr-o parte în alta pentru aceste cursuri. Şi peste tot pe unde am fost am constatat că de la an la an, implicarea autorităţilor din ţara de reşedinţă, la solicitarea reprezentanţilor misiunilor diplomatice, de a da posibilitatea să se facă şi mai multe cursuri chiar în şcolile în care învaţă aceşti copii. Iar profesorii care sunt plătiţi de statul român prin Ministerul Educaţiei fac naveta de la o şcoală la alta şi de două ori pe săptămână predau în limba română.

Pe lângă această componentă a educaţiei, pe Centenar mai avem 10 burse pe care le dăm persoanelor care realizează o lucrare despre România – România 2018: „Ce pot face eu pentru România, dar ce face România pentru mine”. Selecţia celor mai bune lucrări – aici vom avea un sprijin din partea Academiei Române. De asemenea, avem alt proiect, în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului – „Campioni români în diaspora” şi, nu în ultimul rând, un proiect pe care l-am lansat – „100 pentru Centenar”. (…) Am identificat cele mai mari 10 comunităţi din întreaga lume, în fiecare ţară avem 10 români de succes pe care îi premiem. Desemnarea va fi făcută şi se face deja în unele ţări, numai prin implicarea misiunii diplomatice. Îi premiem, iar la sfârşit îi prindem pe toţi 100 în „Enciclopedia Românilor din Diaspora”, pe care o vom lansa undeva pe finalul anului când ne dorim să invităm şi mass-media de limba română de pretutindeni şi dorim să închidem acest an al Centenarului printr-un eveniment festiv dedicat atât românilor din afara graniţelor, românilor de pretutindeni, cât şi românilor din ţară.

AGERPRES: Evenimentul va fi la Bucureşti…

Natalia Intotero: La Bucureşti.

AGERPRES: Pe 10 august, diaspora română, cel puţin pe Facebook, anunţă că va organiza un protest legat de măsurile luate de Guvern şi de Parlament. Dumneavoastră cum comentaţi această iniţiativă, având acest mandat care are de-a face cu diaspora română?

Natalia Intotero: Nu comentez pentru că trăim într-o ţară liberă, într-o ţară unde protestele pot să existe, cu condiţia să se respecte legislaţia. Deci fiecare cetăţean are dreptul să se manifeste cum doreşte. Atâta timp cât respectă legislaţia, e liber să meargă la proteste.

AGERPRES: Şi din discuţiile dumneavoastră cu comunităţile româneşti din străinătate, care ar fi cele mai mari nemulţumiri ale lor, dacă ar fi să le clasaţi, să faceţi, să zicem, un Top 3 al nemulţumirilor românilor din străinătate?

Natalia Intotero: Cu toţii se gândesc la ţară şi cu toţii au un necaz în suflet, pentru că niciunul nu a plecat de bine din ţară şi foarte mulţi ş-ar dori ca într-un timp cât mai scurt să se poată întoarce acasă, chiar dacă unii sunt plecaţi de mulţi ani – vorbim de 15-20 de ani, poate şi mai mulţi ani – şi care, probabil, se vor confrunta cu dificultăţi de integrare aici, acasă. Dar există aşa, o dorinţă – salariul, să aibă un salariu mai bine plătit, o posibilitate de trai decentă. De asemenea, România să aibă autostrăzi. Toţi îmi spun acelaşi lucru: „Când avem autostrăzi?”, „Când avem infrastructură?” Şi aici de la infrastructură mergem mai departe, la servicii medicale de calitate – spitale, şcoli, partea de cultură – condiţii decente pentru un trai. (…) Nu putem spune că în România nu s-a muncit, că în România nu s-au făcut proiecte. S-au făcut. E loc de mai bine. Ce-şi mai doresc? O stabilitate îşi mai doresc aici în ţară.


Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

AGERPRES: … politică şi socială.

Natalia Intotero: Exact. Vă spuneam de Codul Administrativ. Şi am trecut acolo o prevedere ca fiecare unitate administrativ-teritorială din România, începând de la comună, oraş, municipiu, consiliu judeţean, să aibă pe partea lor de informare a cetăţenilor din judeţ – partea de internet, pe site – o secţiune dedicată românilor din localitatea respectivă plecaţi în afara graniţelor şi periodic o persoană din primărie să îi informeze cu privire la toate proiectele care se fac în localitatea respectivă – proiecte de infrastructură, proiecte culturale, ca ei să cunoască. Şi în momentul în care ei decid să se întoarcă, să o facă în siguranţă. Să ştiţi că am întâlnit cetăţeni care nu au mai fost în ţară de câte 10-9 ani şi erau cumva rupţi de realitate, cu toate că au acum posibilitatea de informare pe internet. De multe ori nu au posibilitatea fizică a timpului. Muncesc în timpul săptămânii, iar la sfârşitul săptămânii îşi fac şi ei cumpărăturile pentru casă şi de obicei duminica merg la biserică, după care câteva ore petrecute în familie. E foarte important ca ei să fie informaţi. Am întâlnit câţiva cetăţeni din Tulcea care spuneau „N-am mai fost acasă, dar după ce mi-aţi vorbit despre ce s-a făcut prin Tulcea, anul ăsta m-am decis neapărat că trebuie să vin acasă”. În general sunt cetăţeni care au şi rămas fără rude aici în ţară, dar pe care dorul de pământ şi dragostea de ţară îi cheamă şi într-un viitor, marea majoritate cu care am discutat mi-au spus că şi-ar ori să se întoarcă acasă.

AGERPRES: Vorbeaţi de faptul că o parte din cetăţenii români din străinătate nu sunt informaţi pentru că nu au timp. Dar anul următor este an electoral – sunt şi alegeri europarlamentare şi alegeri prezidenţiale. Cum vedeţi informarea cetăţenilor români care, până la urmă, o parte dintre ei vor vota?

Natalia Intotero: La numărul foarte mare de români pe care îl avem în afara graniţelor totuşi, ca prezenţă la vot, prezenţa a fost mică. Deci cei care doresc, se informează. Aici este rolul de informare pe această parte, pe organizare de alegeri, din partea Ministerului Afacerilor Externe. Dar cei care doresc, o fac. Eu i-am încurajat de fiecare dată pe românii care nu îşi doresc să se întoarcă acasă să fie mai activi în comunitatea unde au decis să locuiască. Şi pe această cale, de exemplu, în Castellon m-am bucurat să văd că avem un consilier local român şi nu numai în Castellon, în foarte multe comunităţi. Avem şi primari. Altfel se luptă pentru păstrarea drepturilor conaţionalilor în momentul în care au o poziţie publică în administraţie. De exemplu, în Spania, singurul parlamentar străin este de origine română, este o concetăţeană, Anca, o fată extraordinară, care chiar dacă locuieşte cu părinţii de la vârsta de trei ani în Spania vorbeşte perfect limba română şi de fiecare dată (…) vorbeşte de România cu lacrimi în ochi. Şi este în Parlament şi se luptă pentru drepturile conaţionalilor noştri. Deci e foarte important să aibă curaj şi să se implice, să candideze în ţara respectivă pentru a putea să-şi aducă un aport (…) mai mare.

Foto: Intotero Natalia Elena / Facebook
[the_ad id=”14304″]

Din redacție, îți recomandăm să citești și aceste articole: