România converge către media Uniunii Europene la utilizarea serviciilor de internet în ultimii cinci ani, dar nu ţine pasul cu digitalizarea serviciilor publice europene, susţine Andreea Paul, coordonatorul recentului studiu al think-tank-ului INACO – Iniţiativa pentru Competitivitate, numit „Convergenţa digitală a României în raport cu UE”, informeazã AGERPRES.
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Descarcă aplicația și astfel poți asculta Radio Românul oriunde te-ai afla în Spania și în lume! Radio Românul este: Aproape de Tine!
În contextul inundațiilor fără precedent care au afectat Regatul Spaniei, soldate cu numeroase victime, dispăruți și pagube materiale, cu precădere ...
„Decalajele economiei şi societăţii digitale între România şi UE stagnează la 16 puncte procentuale în 2014 şi 2019. România converge către media UE la utilizarea serviciilor de internet în ultimii cinci ani, dar nu ţine pasul cu digitalizarea serviciilor publice europene. Decalajele se adâncesc în ultimii doi ani la competenţele digitale ale Capitalului Uman între România şi UE. Croaţia converge cel mai repede spre media UE în ultimii cinci ani, dar Estonia rămâne în fruntea plutonului economiilor central şi est-europene, care zboară digital în V, peste media UE”, precizează Andreea Paul.
Convergenţa digitală presupune recuperarea decalajelor în alfabetizarea digitală a cetăţenilor, în utilizarea tehnologiilor digitale în comunicarea dintre indivizi şi instituţii, în producţie şi dezvoltarea societăţii în ansamblu, folosind sisteme electronice simplificate integrate. În acest context, este vorba despre o transformare socială şi economică declanşată de adoptarea masivă a tehnologiilor digitale, pentru surprinderea căreia Uniunea Europeană a construit un indice numit DESI – Indicele Economiei şi Societăţii Digitale.
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
Potrivit INACO, statele europene cu cea mai ridicată rată a competenţelor digitale se îndepărtează de abordarea educaţiei digitale ca materie separată opţională sau obligatorie în şcoli, în schimb o integrează transdiciplinar în marea majoritate a domeniilor de studiu.
„Austria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Franţa, Irlanda, Italia, Polonia, Portugalia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria pun accentul pe abordarea transdisciplinară a competenţelor digitale, consolidând rolul gândirii computaţionale şi al noţiunilor adiacente acesteia. Marea Britanie, chiar şi Polonia, Portugalia, Bulgaria, au optat pentru educaţia digitală obligatorie încă din ciclul primar de învăţământ. România este singura ţară din UE care abordează educaţia digitală opţional la clasele primare 0 – IV”, atrage atenţia Daniela Caras, expert civic al INACO.
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
De asemenea, expertul civic Ioana Enache afirmă că România este pe ultimul loc în UE, cu doar 10% din populaţia României care are competenţe digitale peste nivelul de bază. „Digitalizarea rămâne un obiectiv nerealizat al Strategiei Naţionale pentru Competitivitate 2014 – 2020, care îşi propune <<creşterea cet=”” ponderii=””>>, iar noi abia am ajuns la 9%”, spune Enache.
În anul 2019, cele mai mari decalaje digitale ale României faţă de media UE, la principalele componente ale DESI, sunt înregistrate la utilizarea serviciilor de Internet – 21,5 puncte procentuale, integrarea tehnologiei digitale – 20,6 puncte procentuale, servicii publice digitale – 19,7 puncte procentuale, respectiv la capitalul uman – 16,9 puncte procentuale, iar cele mai mici decalaje digitale marcăm, aşa cum ne aşteptam la conectivitate – 5,8 puncte procentuale sub media europeană, arată Anca Tamaş, expert civic al INACO.
Primele 4 judeţe care au contractat fonduri europene dedicate digitalizării, de peste 200 de milioane de lei, sunt Ilfov, Bucureşti, Cluj şi Iaşi. 26 de judeţe au contractat între 10 şi 100 milioane de lei, 8 judeţe sub 10 milioane lei, iar 3 judeţene – Bacău, Caraş-Severin şi Satu Mare – nu au contractat niciun leu din fondurile europene disponibile pentru digitalizare, prin Programul Operaţional de Competitivitate, arată studiul INACO dat pe 12 dec. 2019 publicităţii.
Studiul mai arată că 7 judeţe ale ţării nu au reuşit să absoarbă efectiv încă niciun leu din fondurile europene dedicate digitalizării: Botoşani, Hunedoara, Mehedinţi, Sălaj, alături de cele care nu au contractat fonduri europene în acest sens – Bacău, Caraş-Severin şi Satu Mare.
„Competitivitatea digitală ar trebui să fie un obiectiv regional şi naţional, un instrument de dezvoltare important în plină revoluţie digitală, iar absorbţia fondurilor europene – o prioritate a fiecărui judeţ. Ce ar mai trebui să facem? Să introducem educaţia digitală încă din primii ani de şcoală şi să creăm câte un SMART LAB – laboratoare educaţionale digitale inteligente – în fiecare şcoală, pentru a asigura accesul gratuit al tuturor copiilor la educaţie digitală inteligentă. INACO a reuşit crearea primelor 3 Smart Lab-uri şi suntem în şantier cu următoarele două, în Bucureşti şi Călăraşi”, concluzionează Andreea Paul, preşedintele INACO, în studiul citat.
România a progresat o singură poziţie în 5 ani în clasamentul global al Competitivităţii Digitale, dar în UE, România a coborât două poziţii în ultimii cinci ani.
De asemenea, 4 ţări din UE sunt în Top 10 economii competitive digital la nivel mondial, arată studiul IDM: SUA, Singapore, Suedia, Danemarca, Elveţia, Olanda, Finlanda, Hong Kong, Norvegia, Coreea de Sud.
Ansamblul Folcloric Profesionist Cindrelul – Junii Sibiului sărbătorește 80 de ani de la înființare, aducând o bucată din autenticul folclor românesc ...
Este sitio Web utiliza cookies propias y de terceros para mejorar su experiencia de navegación, realizar tareas de análisis y ofrecer un mejor servicio. Al pulsar el botón: Acepto las cookies nos da su consentimiento a nuestra política de cookies. Lee nuestra Política de Cookies.
Funcional
Mereu activ
El almacenamiento o acceso técnico es estrictamente necesario con el fin legítimo de posibilitar la utilización de un determinado servicio expresamente solicitado por el abonado o usuario, o con la única finalidad de efectuar la transmisión de una comunicación a través de una red de comunicaciones electrónicas.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Estadísticas
El almacenamiento, la organización y el acceso que se utilizan sirven a fines exclusivamente estadísticos.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
El almacenamiento técnico o el acceso son necesarios para crear perfiles de usuario para enviar publicidad o rastrear al usuario en un sitio web o en varios sitios web con fines de marketing similares.
