Harghita: Sărbătoare emoționantă a iei românești, la Miercurea Ciuc

Ia românească și portul tradițional au fost celebrate joi seara, la Miercurea Ciuc, în cadrul unui eveniment emoționant, în care participanții au vorbit despre importanța păstrării tradițiilor și a identității naționale, informează AGERPRES.

Sărbătoarea iei, ajunsă deja la a treia ediție la Miercurea Ciuc, a încheiat un proiect derulat de Asociația de Siguranță Comunitară și Antidrog (ASCA) Harghita, finanțat de Primăria Miercurea Ciuc, care s-a intitulat ”Ia românească ne inspiră”.

În fiecare săptămână, membrele grupului „Șezătoare Miercurea Ciuc”, coordonate de Alexandra Țifrea, care este sufletul acțiunilor de promovare a cusăturilor tradiționale, s-au întâlnit la Centrul Cultural „Miron Cristea” și și-au folosit creativitatea pentru a a-și coase propriile ii, dar și accesorii cu motive tradiționale, care pot înfrumuseța orice ținută modernă dar pot fi folosite și pentru decorarea interioarelor.
Au fost cusute papioane, brâuri, săculeți de plante medicinale, poșete, care au fost expuse joi seara, la Cercul Militar din Miercurea Ciuc, alături de iile aflate în colecțiile mai multor persoane din oraș.

Alexandra Țifrea, cea care a început grupul Șezătoare la Miercurea Ciuc, a mărturisit că aceste activități le consideră o datorie peste ani, în memoria bunicilor ei, care au încurajat-o să poarte, să păstreze și să promoveze portul popular.

„Bunicul meu a fost învățător în comuna Voșlobeni și în perioada interbelică cosea cu fetele din comună ii, cămăși, poale și ținea la portul popular, la tradiții și la obiceiuri Așa că eu pot să spun că Grupul ‘Șezătoare Miercurea Ciuc’ este o cusătură, o cusătură care ne leagă de trecut, ne face să vedem în culori frumoase și luminoase prezentul și să proiectăm lucruri deosebite pentru viitor”, a povestit Alexandra.
Împreună cu mama sa, tânara care trăiește în Miercurea Ciuc a salvat mai multe ii aruncate în poduri, în șopronuri de lemne sau în lăzi vechi din localitatea Voșlobeni și care au servit ca sursă de inspirație pentru proiectul amintit.

„Iile nu mai erau purtate și erau depozitate acolo, oamenii neștiind ce valoare aveau și ce mult însemnau ele. Multe erau deteriorate, cu pete, mucegăite sau rupte. Le-am spălat, le-am dezinfectat, acolo unde s-a putut am recondiționat cusătura, am încercat ca rupturile să fie cusute și ascunse, ca să poată fie expuse. Parte din ele nu pot fi îmbrăcate dar au folosit ca modele pentru proiectele derulate”, a explicat Alexandra Țifrea.

La eveniment a participat și Ștefan Teslovan, un iubitor al portului popular din oraș, care a a numit ia „cel mai adânc și mai profund obiectiv de spiritualitate”.

El le-a spus celor prezenți că, în cele două războaie mondiale, bărbații români purtau cămașa națională pe sub tunica militară, pentru a putea fi identificați mai ușor, după zona din care proveneau, dacă își pierdeau viața pe câmpul de luptă.
Ștefan Teslovan a dezvăluit faptul că bunicul său patern a căzut pe câmpul de luptă, în timp ce era înrolat în armata maghiară, plecând de acasă îmbrăcat în cămașa națională.

„Bunicul meu din partea tatălui s-a prăpădit în Al Doilea Război Mondial. A fost încorporat în armata maghiară, a plecat la Sopron și de acolo a fost în linia I până la Kurks. Iar bunica mea mi-a spus așa: A plecat de acasă îmbrăcat în cămașă națională’, a spus Ștefan Teslovan.

Angela Bîrsan, reprezentantă a Asociației Comunitare Românești din Miercurea Ciuc, a început să coasă în urmă cu câțiva ani, iar acum deține o colecție foarte frumoasă de ii.

Ea a spus că, atunci când începi să coși o ie, nu știi unde ajungi, pentru că se adaugă un pic din personalitatea și trăirile fiecăruia, iar „femeile care se apucă de cusut aduc în același timp laudă și Domnului, dar și vredniciei lor’.
Angela Bîrsan a apreciat faptul că, prin activitățile din cadrul proiectului, dar și alte evenimente similare care au loc la Centrul Cultural Miron Cristea, s-au redeșteptat în Miercurea Ciuc sentimentele naționale, care țin de identitatea românească.

„Mă bucur că s-au redeșteptat în Miercurea Ciuc niște simțuri care ne leagă de obiceiurile noastre străvechi, care ne fac să simțim identitatea în buricul degetelor atunci când împungem pânza cu acul și facem atât de micul semn al crucii din ață, ceea ce este enorm de mare lucru, pentru că, dacă noi ne îndepărtăm de propria noastră rădăcină, de identitatea noastră, nu mai suntem români, suntem ceva nedefinit, neterminat. Or aici este românitate pură. Toate aceste ii sunt de o valoare extraordinară, nu contează că au fost cusute astăzi sau în urmă cu 100 de ani. Ce poate fi mai frumos decât un proiect în care îi aduci pe toți strămoșii tăi în vârful acului și lași urmașilor tăi o mică moștenire?” a spus reprezentanta Comunității Românești din Miercurea Ciuc
Prezent la eveniment îmbrăcat în cămașa populară a bunicului său, consilierul local Marius Țepeluș a vorbit de cămașa populară ca despre cel mai de seamă simbol al poporului român.

„Sunt realmente emoționat când port cămașa populară a bunicului meu, deși se zice că nu e bine să porți hainele altor persoane, pentru că purtându-le, iei asupra ta o parte din destinul, din poveștile de viață ale celui căruia i-au aparținut. Dar este o mândrie fără margini pentru mine să port cămașa bunicului și să port odată cu ea poveștile lui de viață și parte din destin, al arborelui nostru genealogic”, a spus Marius Țepeluș.
El a venit la sărbătoare însoțit de soția sa și de fiul lor, Toma, de numai opt luni, îmbrăcat și acesta într-o cămașă populară românească.

Marius Țepeluș i-a încurajat și i-a îndemnat pe membrii comunității românești din Miercurea Ciuc să se îmbrace în port popular și să păstreze obiceiurile strămoșești.

La rândul său, președinta Asociației pentru Siguranță Comunitară și Antidrog — Filiala Harghita, Adriana Teslovan, a spus că era nevoie de astfel de proiecte în Miercurea Ciuc, mai ales că românii din oraș au reînceput de puțin timp să își poarte portul popular. Ea a vorbit de șansa extraordinară de a trăi într-un mediu multicultural și a pledat pentru înțelegere și colaborare cu membrii comunității maghiare.

‘E firesc ca fiecare să ne dorim să ne purtăm portul, nu ascund că am avut în șezătoare și persoane de etnie maghiară, care au venit și au cusut cu motivele lor tradiționale și am fost foarte încântate. Poate să existe înțelegere în comunitate, nu trebuie să căutăm neaparat să ne izolăm în ‘noi și ei’. Din punctul meu de vedere, cred că doar coeziunea și înțelegerea vor fi cele care vor duce la progres, (…) dacă vom sta izolați — noi, în matca noastră, ei în arealul lor — nu cred că vom ajunge la progres vreodată. Copiii noștri au nevoie să trăiască aici, împreună, avem o șansă fantastică să trăim într-un mediu multicultural și putem învăța foarte multe unii de la ceilalți”, a arătat Adriana Teslovan.
La sărbătoarea iei a fost prezent și părintele Cristian Cristinoi, consilier social la Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, instituție care a susținut permanent evenimentele de promovare a obiceiurilor și tradițiilor românești din județ. Acesta a punctat faptul că ‘este o sărbătoare a frumosului, o zi încărcată de istorie, de port popular, dar și de religiozitate’, pentru că Ziua Iei se suprapune peste sărbătoatea Sfântului Ioan Botezătorul dar și peste sărbătoarea populară Numită Sânzienele sau Drăgaica.