Guvernul României prezintă măsuri pentru apărarea drepturilor românilor din străinătate

Guvernul a adoptat, recent, un document intitulat ”Strategia Națională pentru Românii de Pretutindeni, pentru perioada 2017–2020”.

Strategia națională pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2017-2020, a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 405 din 31 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 485 din 27 iunie 2017, Partea I, documentul în întregime se poate descărca de aici: Strategia Națională pentru Românii de Pretutindeni 2017-2020.

Acest raport informează despre numărul românilor plecați în străinătate:

Numărul românilor de pretutindeni este estimat în acest moment la aproape 10 milioane – incluzându-i atât pe românii care trăiesc în comunitățile din diaspora cât și pe cei care trăiesc în comunitățile istorice/tradiționale din țările aflate în vecinătatea României.

Estimările indică existența unei distribuții echilibrate a românilor de pretutindeni, între cele două mari componente reprezentate de diaspora, pe de o parte, și de comunitățile istorice/tradiționale, pe de altă parte. Diaspora română se cifra, conform estimărilor publicate în 2016, între 3,5 și 4 milioane de cetățeni români stabiliți în străinătate. Dintre aceștia, mai bine de 2,8 milioane trăiesc într-o altă țară membră a Uniunii Europene, unde se regăsesc importante comunități românești, precum cele din Italia – aprox. 1.150.000 de români înregistrați oficial, Spania – peste. 900.000 cetățeni români. Diaspora de mobilitate a înregistrat constant o tendință de creștere, ajungând la o rată de creștere anuală a emigrării de 7,3% în 2015, conform datelor ONU. În comunitățile istorice, estimările se apropie de 6 milioane de persoane (4,5 milioane în Republica Moldova inclusiv emigrația, 500.000 în Ucraina, 300.000 în Serbia, Bulgaria, Ungaria, 300.000 în Peninsula Balcanică, alții răspândiți în alte regiuni din fosta Rusie Sovietică, sau Europa Centrală).

Despre Strategia Naţională pentru Românii de Pretutindeni:

Strategia Naţională pentru Românii de Pretutindeni este documentul de politici publice în care se regăsesc obiectivele, direcţiile de acţiune și măsurile previzionate pentru perioada 2017-2020 în sprijinul românilor de pretutindeni și adaptate la nevoile curente ale comunităților istorice și ale diasporei de mobilitate, în vederea păstrării, afirmării şi promovării identităţii românești.

Obiectivele Strategiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni:

OBIECTIV 1 – PĂSTRAREA, DEZVOLTAREA ȘI AFIRMAREA IDENTITĂȚII ROMÂNILOR DIN AFARA GRANIȚELOR

OBIECTIV 2 – CONSOLIDAREA MEDIULUI ASOCIATIV ROMÂNESC DIN AFARA ȚĂRII

OBIECTIV 3 – SUSȚINEREA PROCESELOR DE INTEGRARE ȘI APĂRAREA DREPTURILOR ROMÂNILOR DIN AFARA GRANIȚELOR

În acest domeniu, strategia urmărește:

Sprijinirea acțiunilor de promovare a intereselor comunităților românești din afara granițelor;
Monitorizarea situației respectării drepturilor, libertăților și demnității românilor din statele vecine României unde există minorități romanești;
Valorificarea calității de stat membru al UE și promovarea la nivelul agendei politice Europene a problemelor și intereselor comunităților românești;
Relaţionarea misiunilor diplomatice cu autorităţile statelor de reşedinţă, în vederea stimulării prezenţei active a comunităţii româneşti la viaţa publică şi la exerciţiul democratic din societatea gazdă, precum şi în vederea implementării programelor de integrare în statele de reşedinţă;
Cooperarea cu ministerele și instituțiile competente în vederea asigurării condițiilor pentru exercitarea drepturilor politice de către cetățenii românii din străinătate.

Cooperarea cu autoritățile statelor de cetățenie / reședință pentru asigurarea respectării drepturilor de orice natură și nediscriminării românilor de pretutindeni, în domenii precum:

a) Acordarea de sprijin și asistență în conformitate cu practicile în domeniu și cu statutul României de stat membru al Uniunii Europene.

b) Susținerea accesului nediscriminatoriu pe piața muncii.

c) Promovarea aplicării corespunzătoare a normelor dreptului internațional privind tratamentul minorităților naționale și asigurării echilibrului între drepturile asigurate în acest domeniu minorităților naționale de către statul român și cele asigurate minorității române de pe teritoriul statului partener.