Ghidul alegătorului român din străinătate – alegerile prezidențiale 2019

Comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe:

Stimate alegător,

Alegerile prezidențiale din anul 2019 se vor desfășura după reguli noi, stabilite prin:

• Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu completările și modificările ulterioare;
• Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare;
• Hotărârile Guvernului privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2019, accesibile pe site-ul http://prezidentiale2019.bec.ro/legislatie/
• Constituția României, republicată.

În acest context, Ghidul alegătorului român din străinătate reprezintă o sursă utilă și completă de informații privind exercitarea dreptului de vot la alegerile prezidențiale de către cetățenii români din străinătate și are rolul de a clarifica aspecte privind desfășurarea și organizarea alegerilor prezidențiale în străinătate.

Informații generale

Conform legii, Președintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat și este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale permanente.

În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea prevăzută mai sus, se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Menționăm faptul că alegătorul are dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin organizat pentru alegerea Președintelui României și poate vota prin corespondență sau la secția de votare.

Exercitarea dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate în cadrul unei secții de votare nu este condiționată de înscrierea acestora în Registrul electoral.

De asemenea, în cadrul secțiilor de votare din străinătate va funcționa Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.

CINE POATE VOTA ÎN STRĂINĂTATE?

Pot vota în străinătate, la alegerile prezidențiale, cetăţenii români care:

• au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv;

(art. 36alin. (1) din Constituția României)

• nu au fost puşi sub interdicţie sau nu li s-a interzis exercitarea dreptului de vot, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

(art. 36alin. (2) din Constituția României)

1. VOTUL ÎN CADRUL SECȚIEI DE VOTARE

• Pentru organizarea alegerilor în străinătate se constituie Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate.

(art. 13 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare).

• Președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate și locțiitorii acestora sunt desemnați de către șefii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare.

Desemnarea se realizează în baza cererilor cetățenilor cu drept de vot, semnate și datate, transmise prin poștă, fax ori e-mail sau depuse la misiunile diplomatice și oficiile consulare.

Operațiunile de desemnare a președinților birourilor secțiilor de votare din străinătate și a locțiitorilor acestora încep cu 45 de zile înaintea primei zile a votării în străinătate, pe măsură ce sunt stabilite sediile secțiilor de votare din străinătate, și se finalizează până cel mai târziu cu 15 zile înaintea primei zile a votării în străinătate, fiind aduse la cunoștință publică prin afișarea pe site-ul biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate.

(art. 23 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare)

Organizarea secțiilor de votare din străinătate

Se organizează secții de votare:

• în sediile misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, secțiilor consulare, dacă acestea funcționează în sedii diferite, și institutelor culturale ale României. (art. 23 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare)
• în alte locaţii decât cele în care îşi au sediul instituțiile menționate, cu acordul autorităţilor din ţara respectivă. (art. 23 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare)
• în localităţile sau grupurile de localităţi în care au fost înregistrați în Registrul electoral cel puţin 100 de alegători. (art. 23. alin. (3) din Legea nr. 208/201, cu modificările și completările ulterioare)

Stabilirea secțiilor de votare din străinătate

             În perioada 12 septembrie – 19 octombrie 2019, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) comunică Autorității Electorale Permanente (AEP), în mod eșalonat, propunerile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare privind sediile secțiilor de votare din străinătate de îndată ce acestea sunt finalizate.

(art. 23 alin. (7) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare)

În cel mult 3 zile de la data ultimei comunicări, Autoritatea Electorală Permanentă aduce la cunoștință publică lista finală a sediilor secțiilor de votare din străinătate.

(art. 23 alin. (7) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare)

Votarea în străinătate în cadrul secției de votare

Cetățenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate, indiferent de motivul prezenței acestora pe teritoriul străin (domiciliu, reședință, turism) pot vota la orice secție de votare organizată în străinătate, prin înregistrarea în listele electorale suplimentare.

(art. 44 alin. (4) lit. c) din Legea 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare)

Listele electorale suplimentare din străinătate sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal. În situația disfuncționalității Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, listele electorale suplimentare din străinătate se întocmesc pe suport hârtie și cuprind rubrici pentru numele și prenumele, codul numeric personal și semnătura alegătorului.

(art. 9  alin. (6) și (7) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare)

Votarea în străinătate se desfăşoară pe parcursul a trei zile:

(art. 44 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare):

• vineri – votarea începe la ora locală 12,00 şi se încheie la ora locală 21,00;
• sâmbătă – votarea începe la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00;
• duminică – votarea începe la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00.

Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23,59. (art. 46 alin. (4) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare)

Actele cu care se votează la șecțiile de votare din străinătate

Actele de identitate pe baza cărora se votează în străinătate:

• cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie;
• buletinul de identitate;
• paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar;
• în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

(art. 2 alin. (1) lit. d și (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare)

În străinătate se utilizează doar liste electorale suplimentare în format electronic.

(art. 9 alin. (6) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare).

IMPORTANT!

ACTUL DE IDENTITATE TREBUIE SĂ FIE VALABIL ÎN ZIUA VOTĂRII

Cum va funcționa Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului multiplu (SIMPV)?

Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, locţiitorii acestora, respectiv membrii secțiilor de votare îndeplinesc atribuţiile ce le revin operatorilor de calculator.

La intrarea în secția de votare, alegătorul trebuie să prezinte actul de identitate unuia dintre membrii biroului electoral al secției de votare. Acesta va scana actul de identitate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului illegal, care semnalează dacă:

• persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;
• persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot;
• alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă;
• alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin;
• alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondență, votul prin corespondență transmis de acesta fiind recepționat de biroul electoral competent.

(art. 44 alin. (6) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare)

În baza rezultatelor generate de SIMPV, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia şi a verificării actului de identitate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare ia măsurile ce se impun, conform legii.

(art. 44 alin. (7) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare):

• opreşte de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării şi persoana care şi-a pierdut drepturile electorale;
• permite exercitarea dreptului de vot de către alegătorul care s-a prezentat la vot şi care figurează în SIMPV că a votat prin corespondenţă, numai după ce asigură că:
  • a fost verificat cazul semnalat;
  • au fost sesizate organele competente;
  • alegătorul a dat o declaraţie potrivit căreia nu şi-a exercitat dreptul de vot prin corespondenţă.
• permite alegătorilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege să voteze.
  •  în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară (prin intermediul unui dispozitiv electronic special atașat tabletei existente în secția de votare) i se încredinţează buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”.

Modalitatea de exercitare a dreptului de vot

(art. 44 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare)

1. Alegătorii prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau și introduc datele personale ale alegătorilor în SIMPV;
2. SIMPV generează informații privind alegătorul;
3. În baza rezultatelor generate de SIMPV, alegătorul care votează în străinătate semnează pe un dispozitiv electronic și i se încredințează buletinul de vot și ștampila cu mențiunea «VOTAT»;
4. Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea «VOTAT» pe buletinul ce vot, înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.
5. După ce a votat, alegătorul are obligația de a introduce buletinul de vot în urnă și de a preda ștampila cu mențiunea „VOTAT” membrului biroului electoral al secției de votare.

TENTATIVA UNEI PERSOANE DE A VOTA DE MAI MULTE ORI SAU FĂRĂ A AVEA ACEST DREPT SE PEDEPSEȘTE CONFORM LEGII PENALE.

II. VOTUL PRIN CORESPONDENȚĂ

Informații generale

Exercitarea dreptului de vot prin corespondență este reglementată de Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare.

Exercitarea dreptului de vot prin corespondență este o alternativă la votul în cadrul secției de votare și se realizează prin intermediul serviciilor poștale.

(art. 2 lit. b) din Legea nr. 288/2015, cu modificările și completările ulterioare)

Alegătorul își poate exercita dreptul de vot prin corespondență o singură dată, la fiecare scrutin, sub sancțiunea legii penale.

(art. 3 alin (2) din Legea nr. 288/2015, cu modificările și completările ulterioare)

Alegătorul, pentru care Biroul electoral pentru votul prin corespondență a înregistrat primirea plicului exterior, nu își poate poate exercita dreptul de vot la acel scrutin în cadrul secției de votare.

(art. 3 alin. (3) din Legea nr. 288/2015, cu modificările și completările ulterioare)

Exercitarea dreptului de vot prin corespondență este personală. Exercitarea dreptului de vot prin corespondență în numele sau în locul altui alegător este interzisă, sub sancțiunea legii penale.

(art. 3 alin. (6) din Legea nr. 288/2015, cu modificările și completările ulterioare)

Exercitarea dreptului de vot prin corespondență este gratuită, în condițiile legii.

(art. 3 alin. (8) din Legea nr. 288/2015, cu modificările și completările ulterioare)

Cine poate vota prin corespondență?

Poate vota prin corespondență orice cetățean român cu drept de vot care are domiciliul sau reședința legal stabilite în străinătate și care s-a înscris în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență.

(art. 4  alin. (1) din Legea nr. 288/2015, cu modificările și completările ulterioare)

PROCEDURA DE EXERCITARE A DREPTULUI DE VOT PRIN CORESPONDENȚĂ

1. Înscrierea, în Registrul electoral, cu opțiunea votului prin corespondență

Pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondență, la alegerile pentru Preşedintele României, alegătorul a avut posibilitatea să se înregistreze ca alegător prin corespondenţă, până la data de 15 septembrie 2019. Înregistrarea s-a realizat prin înscrierea într-un formular on-line, aflat pe site-ul www.votstrainatate.ro, gestionat de Autoritatea Electorală Permanentă, a numelui, prenumelui, codului numeric personal, a adresei de domiciliu sau reşedinţă şi a adresei de e-mail, precum şi a opţiunii de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă, la care s-a anexat copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine.

(art. 4 alin. (1) din Legea nr. 288/2015, cu modificările și completările ulterioare)

În cazul în care datele furnizate au fost înscrise eronat sau au fost incomplete, alegătorul nu a fost înscris în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă.

(art. 5 alin. (6) din Legea nr. 288/2015, cu modificările și completările ulterioare)

2. Verificarea înscrierii în Registrul electoral cu opțiunea votului prin corespondență

După cinci zile de la primirea e-mail-ului de confirmare a înscrierii în Registrul electoral cu opțiunea votului prin corespondență, alegătorul a putut verifica online dacă a fost înregistrat, prin accesarea www.registrulelectoral.ro.

(art. 5 alin. (3) din Legea nr. 288/2015, cu modificările și completările ulterioare)

3. Primirea documentelor prin Poșta Română

Poșta Româna trimite, până cel mai târziu cu 25 de zile înainte de data alegerilor, la adresa de domiciliu sau de reședință indicată în cerere, următoarele documente:

• două plicuri exterioare cu dimensiunea 250X353 mm, câte unul pentru fiecare tur, care au lipită câte o etichetă (cu mențiunea TURUL 1 sau TURUL 2) pe care sunt inscripționate următoarele elemente: numele, prenumele și adresa dumneavoastră (așa cum au fost trecute precum și un cod unic de bare;

5. plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă. Astfel, plicul cu buletinul de vot trebuie să ajungă la biroul electoral pentru votul prin corespondenţă, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular, după caz, până la data de 7 noiembrie 2019 pentru TURUL 1 și până la data de 21 noiembrie 2019 pentru TURUL 2.

• două plicuri interioare cu dimensiunea 229X324 mm;
• patru etichete pentru sigilarea plicurilor menționate mai sus, prevăzute cu elemente de securitate grafică și ștanțare împotriva dezlipirii;
• două certificate de alegător inscripționate cu TURUL 1 sau TURUL 2;
• două buletine de vot prin corespondență inscripționate cu TURUL 1 sau TURUL 2;
• două plicuri suport, inscripționate cu TURUL 1 sau TURUL 2, ce conțin câte un autocolant cu mențiunea VOTAT 2019 P Turul 1, respectiv cu mențiunea VOTAT 2019 P Turul 2;
• două autocolante cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență din țară;
• două autocolante pe care sunt imprimate mențiunile „IBRS/CCRI Nr. …..”, „NE PAS AFFRANCHIR/A nu se franca/NO STAMP REQUIRED“
• instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot;
• instrucțiuni privind termenele de livrare.

4. Votarea prin corespondență

1. Lipiți pe buletinul de vot autocolantul cu mențiunea “VOTAT”, în patrulaterul cu candidatul pentru care optați;
2. Introduceți buletinul de vot în plicul interior și sigilați-l;
3. Completați certificatul de alegător olograf;
4. Introduceți plicul interior și certificatul de alegător în plicul exterior și sigilați-l;
5. Lipiți, pe plicul exterior, autocolantul cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență din țară și autocolantul pe care sunt imprimate mențiunile „PRIORITY/PRIORITAIRE; By airmail/Par avion”;
6. Depuneți plicul exterior la orice oficiu poștal sau în orice cutie poștală. Pot fi utilizate și servicii private de curierat rapid, dar cheltuielile vor fi suportate de către dumneavoastră.

(art.14 alin. (4) )

Conform art. 14 alin. (5) din Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă, plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă.

Astfel, plicul cu buletinul de vot trebuie să ajungă la biroul electoral pentru votul prin corespondenţă, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular, după caz, până la data de 7 noiembrie 2019 pentru TURUL 1 și până la data de 21 noiembrie 2019 pentru TURUL 2.

Pentru fiecare 10.000 de alegători care au optat pentru transmiterea voturilor prin corespondență în țară se înființează câte un birou electoral pentru votul prin corespondenţă, care are sediul în România și funcţionează pe lângă şi în subordinea biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate.

În fiecare stat în care mai mult de 5.000 de alegători cu domiciliul sau reşedinţa în statul respectiv au optat pentru transmiterea sau depunerea voturilor la misiunea diplomatică sau la oficiul consular, după caz, se înfiinţează, prin decizie a biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, câte un birou electoral pentru votul prin corespondenţă.

(art. 8 alin. (2^1) și (2^2) din Legea nr. 288/2015, cu modificările și completările ulterioare)

Programul şi sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă sunt aduse la cunoştinţa publică, prin orice mijloc de publicitate, prin grija Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Afacerilor Externe.

(art. 9 alin. (2) din Legea nr. 288/2015, cu modificările și completările ulterioare)

FLUXUL DOCUMENTELOR EXPEDIATE DE ALEGĂTORUL CARE A VOTAT PRIN CORESPONDENȚĂ ODATĂ AJUNSE LA BIROURILE ELECTORALE COMPETENTE

1. Birourile electorale pentru votul prin corespondenţă asigură verificarea codurilor de bare imprimate pe plicurile exterioare şi înregistrarea primirii acestora.

(art. 15 alin. (1) )

2. După înregistrarea plicurilor exterioare, preşedintele biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, locţiitorul sau membrul desemnat de către preşedintele biroului electoral pentru votul prin corespondenţă verifică starea sigiliului plicului exterior.

(art. 15 alin. (2) )

3. Plicurile exterioare sigilate sunt desigilate de către biroul electoral pentru votul prin corespondenţă, care va proceda la verificarea certificatelor de alegător şi la verificarea integrităţii plicurilor interioare şi a sigiliilor acestora.

(art. 15 alin. (4) )

4. Plicurile interioare sigilate sunt introduse în urne de vot, care sunt sigilate la sfârşitul fiecărei zile de activitate şi desigilate, dacă este cazul, la începutul fiecărei zile de activitate.

(art. 15 alin. (8) din Legea nr. 288/2015, )

Urnele de vot sunt păstrate de către biroul electoral pentru votul prin corespondenţă în condiţii de siguranţă şi sub pază asigurată de către personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne.

(art. 15 alin. (9) din Legea nr. 288/2015, cu modificările și completările ulterioare

DESIGILAREA URNELOR ȘI A PLICURILE INTERIOARE

În ziua votării, după ora 21,00, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă desigilează urnele de vot, una câte una, şi plicurile interioare. (art. 16 alin. (1) din Legea nr. 288/2015, cu modificările și completările ulterioare)

CONDIȚII DE ANULARE A VOTULUI PRIN CORESPONDENȚĂ

Votul pentru corespondență va fi anulat dacă:

• plicul exterior este desigilat sau deteriorat în asemenea măsură încât este de natură să afecteze integritatea votului prin corespondenţă; (art. 15 alin. (3) din Legea nr. 288/2015, cu modificările și completările ulterioare)
• plicul exterior nu conţine certificatul de alegător; (art. 15 alin.(5) din Legea nr. 288/2015, cu modificările și completările ulterioare)
• în acelaşi plic interior au fost introduse două sau mai multe buletine de vot. (art. 16 alin. (4) din Legea nr. 288/2015, cu modificările și completările ulterioare)

IMPORTANT!

Veți fi înformat prin e-mail cu privire la statusul plicului exterior expediat de către dumneavoastră și cu privire la înregistrarea la biroul competent.

Plicurile exterioare sigilate cu voturile prin corespondență sosite la birourile electorale competente după data de 7 noiembrie 2019 (pentru TURUL 1), respectiv 21 noiembrie 2019 (pentru TURUL 2), vor fi anulate fără a mai fi desigilate!

Pentru o mai bună informare asupra timpilor de circulație a plicului ce urmează a fi returnat către România/reprezentanța diplomatică sau consulară, vă rugăm să consultați site-urile administrațiilor poștale naționale din țara în care vă aflați (www.upu.int/en/the-upu/member-countries.html) sau să solicitați aceste informații direct de la un oficiu poștal.

În situația în care biroul electoral competent nu a înregistrat primirea plicului exterior, vă puteți exprima dreptul de vot la cea mai apropiată secție de votare.

Foto: Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania – Facebook