Fordaq: Starea pădurilor din România este bună; recoltăm mai puţină masă lemnoasă decât creşterea pădurii

Starea pădurilor din România este bună, iar conform Inventarului Forestier Naţional recoltăm mai puţină masă lemnoasă decât creşterea pădurii, a declarat, joi, în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi, Cătălin Tobescu, preşedintele Comunităţii Forestierilor – Fordaq, informeazã AGERPRES.

„În România, starea pădurilor este bună. Haideţi să privim Inventarul Forestier Naţional în ansamblu, nu să scoatem o singură cifră, pentru că prin statistici este foarte uşor să manipulezi. Inventarul ne spune că suprafaţa pădurilor din România nu a scăzut, în niciun caz. Vorbim despre circa 7 milioane de hectare şi Inventarul Forestier Naţional ne spune că exploatăm, recoltăm mai puţină masă lemnoasă decât creşterea pădurii. Avem 58 de milioane de metri cubi creştere a pădurii şi recoltăm 38 de milioane de metri cubi. Această cifră este deja avansată oficial, deci raportul de creştere a pădurii şi ceea ce recoltăm în jur de 65%, deci evident că este sustenabil. Aş mai aduce în discuţie şi faptul că suprafeţele neregenerate din fondul forestier se situează la nivelul a 60.000 de hectare, ne spune acelaşi Inventar Naţional Forestier. Şi acolo unde au existat tăieri ilegale şi tăieri rase în România nu s-a schimbat destinaţia terenurilor forestiere. Deci, suprafaţa pădurilor nu a scăzut, suprafeţele care au fost tăiate la ras, de-a lungul timpului, s-au regenerat. Cine trece astăzi, de exemplu, prin Borşa vede păduri tinere”, a subliniat Tobescu.

Reprezentantul Fordaq România a adăugat că Inventarul Forestier Naţional tăierile de păduri pe clasa de vârstă 0 – 20 de ani are o pondere redusă, de 16%.

„Ce ne spune Inventarul Forestier Naţional este că avem doar 60.000 de hectare de terenuri forestiere care nu sunt regenerate. Ca să avem o perspectivă a ceea ce s-a întâmplat în ultimii 20 – 30 de ani, pădurea are o structură pe clase de vârstă, iar ceea ce s-a tăiat evident se vede instantaneu în suprafaţa pădurilor care sunt cu vârstă de la zero la 20 de ani. Ori, Inventarul Forestier Naţional ne arată că această clasă de vârstă a pădurilor este redusă ca pondere, ceea ce înseamnă în jur de 16%. Cu toate că s-a tăiat mult în ultimii 20 de ani, de multe ori fără reguli, totuşi pe ansamblu, această clasă de vârstă a pădurilor este mult mai mică faţă de o distribuţie normală, care ar trebuie să fie undeva la 18-20%”, a spus Cătălin Tobescu.

O analiză de specialitate dată publicităţii, joi, de către organizatorii Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi arată că cifra de 38,6 milioane de metri cubi încadrată la categoria „volum dispărut” (drain wood) nu a fost explicată, diferenţa faţă de volumul comercial raportat de administraţiile silvice fiind asimilată automat, în mod greşit, tăierilor ilegale.

„Dacă luăm ca exemplu Germania, „volumul dispărut” însumează 9,8 mc/an/hectar, volumul de lemn mort şi tăiat şi nerecoltat variază de la 1 mc/an/hectar la 2,8 mc/an/hectar. Diferenţa dintre „volumul dispărut” din păduri în Germania raportat la inventarul forestier şi volumul exploatat este de aproximativ 19 milioane mc. În România, volumul de „lemn dispărut” raportat la Inventarul Forestier Naţional este de 38,6 milioane mc, volum care raportat la suprafaţa de 7 milioane de hectare de păduri evaluate, dă un indice de recoltare de 5,5 mc/an/hectar, comparativ cu 9,8 mc/an/hectar în Germania, ceea ce arată gradul redus de intensivitate al recoltării de masă lemnoasă în România. Dacă luăm în calcul şi toleranţa cifrei de 38,6 milioane mc dată de IFN (4,75%), volumul „tăierilor ilegale” calculate se reduce şi mai mult. În plus, din aceste „tăieri ilegale”, mare parte se înregistrează în micile proprietăţi forestiere, unde pe aproximativ 0,8 milioane de hectare aferente unui număr de peste 800.000 proprietari, administraţiile silvice nu realizează marcări decât de 1 milion mc”, se notează în analiza Fordaq România.

În data de 22 noiembrie, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a susţinut, înt-o conferinţă de presă, că, în România, se taie într-un an de zile aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn, cu 20 de milioane peste cifrele oficiale.

Primul ciclu al Inventarului Forestier Naţional s-a desfăşurat în perioada 2008 – 2012. În anul 2018 au fost finalizate lucrările pentru realizarea celui de-al doilea ciclu IFN, început în 2013.

Conform IFN, la ora actuală, în România, suprafaţa forestieră este de 6,9 milioane de hectare, iar volumul de lemn pe picior se ridică la 2,2 miliarde de metri cubi. Cantitatea de lemn recoltat din pădurile României se ridică la 38,6 milioane mc.

IFN este principalul furnizor de date pentru raportarea indicatorilor de gestionare durabilă a pădurilor, conform angajamentelor asumate de ţara noastră în cadrul Conferinţei ministeriale pentru protecţia pădurilor în Europa (MCPFE). El furnizează, de asemenea, date indispensabile raportărilor pentru Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbarea climei/ Protocolul de la Kyoto (UNFCCC/ KP) şi pentru Convenţia privind diversitatea biologică (CBD).

Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti este responsabil pentru proiectarea şi punerea în aplicare a IFN, pentru efectuarea măsurătorilor de teren, prelucrarea şi analiza datelor IFN şi publicarea rezultatelor obţinute. IFN este inspirat din diferite inventare forestiere folosite în prezent în ţările europene, cu adaptările corespunzătoare caracteristicilor vegetaţiei forestiere şi condiţiilor de relief din România.

Proprietarii şi administratorii de păduri din România, producătorii de mobilă, organizaţiile de mediu, asociaţiile forestierilor şi reprezentanţii instituţiilor statului au participat, joi, la cea de-a III-a ediţie a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi.

Foto: pixabay.com