Fondul european de redresare ar putea să devină un instrument permanent

Facilitatea de Revenire şi Rezilienţă, fondul de redresare pus la punct de Uniunea Europeană, ar putea dobândi un caracter permanent dacă va avea succes în stimularea creşterii şi crearea unei economii mai verzi şi mai digitale, au declarat principalii responsabili cu economia din cadrul Comisiei Europene, transmite Reuters, preluat de AGERPRES.

Anul trecut, cele 27 de state membre au ajuns la un acord fără precedent, pentru a împrumuta în comun 750 de miliarde de euro destinate unui fond care să combată recesiunea economică provocată de pandemia de COVID-19 şi de asemenea să răspundă la provocările create de schimbările climatice.

Pentru a depăşi rezistenţa tradiţională a statelor membre din nordul UE, partizane ale austerităţii, la ideea unor împrumuturi în comun cu statele din sudul continentului, renumite pentru politicile lor fiscale mai relaxate, fondul de redresare a fost descris drept o măsură extraordinară cu caracter unic.

Însă mulţi economişti cred că acest fond este doar primul pas spre noi emisiuni în comun de obligaţiuni de către Uniunea Europeană în viitor iar luni o serie de oficiali de rang înalt ai Comisiei Europene au exprimat acest punct de vedere în faţa comisiei de afaceri economie şi monetare din Parlamentul European.

„Cu cât vom avea mai mult succes în implementarea acestei facilităţi cu atât vom avea argumente pentru discuţii cu privire la un instrument permanent, cel mai probabil cu un caracter similar”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

Împrumuturile în comun pentru fondul de redresare, care vor fi efectuate de Executivul comunitar în numele tuturor statelor membre, urmează să fie rambursate pe parcusul a 30 de ani graţie noilor taxe denumite noi resurse proprii. Aceste noi taxe nu au fost încă convenite dar ar putea include taxe pe economia digitală, pe emisiile de CO2 sau pe importurile de bunuri fabricate pe baza tehnologiilor poluante.

„Va avea consecinţe permanente asupra pieţelor financiare pentru că avem aceste datorii europene care vor fi rambursat în următorii 30 de ani” a declarat la rândul său comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni. „Pe viitor, dacă acest instrument funcţionează şi vom putea cădea de acord asupra noilor resurse proprii cu care să rambursăm aceste datorii comune, cred că puteam avea o discuţie serioasă asupra unor noi iniţiative. Dar ceea ce este crucial pentru aceste noi iniţiative este ca instrumentul actual să funcţioneze şi să fie rambursat cu noi resurse proprii”, le-a spus Gentiloni membrilor comisiei de afaceri economie şi monetare din Parlamentul European.

Pentru ca Executivul comunitar să poată începe să împrumute bani de pe pieţele financiare, toate parlamentele statelor membre UE trebuie să ratifice o decizie destinată creşterii garanţiilor naţionale pentru rambursarea banilor, în cazul în care noile taxe nu se vor materializa. Opt parlamente naţionale nu au ratificat încă decizia.

În ultimele luni, toate statele membre UE au elaborat propriile lor planuri naţionale care prevăd în mod detaliat modul în care fiecare guvern va cheltui partea care îi revine din cele 750 miliarde de euro. Până acum, 14 state membre au trimis Comisiei planurile lor naţionale iar vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis a spus că restul statelor ar putea să îşi trimită planurile până la începutul lunii iunie.

Planurile trimise la Bruxelles trebuie să includă nu numai cheltuieli dar şi reforme destinate să facă economiile mai bine pregătite pentru ea digitală şi cu mai puţine emisii de CO2. Dombrovskis a dezvăluit că după problemele iniţiale descoperite în planurile naţionale, majoritatea au ajuns la un echilibru bun.

Comisia Europeană are la dispoziţie două luni pentru a evalua fiecare plan, iar ulterior miniştrii europeni de Finanţe au o lună în care să emită o recomandare Comisiei cu privire la aceste planuri. Cu toate acestea, Dombrovskis a precizat că totul este pregătit pentru ca primele tranşe din Facilitatea de Revenire şi Rezilienţă să fie eliberate în luna iulie.

Sursa: www.agerpres.ro
Foto: pixabay.com