Fitch Ratings este sceptică cu privire la faptul că ţinta de deficit de 2,6% din PIB va fi atinsă de România

Proiectul de buget pe 2019 al României mizează pe reducerea deficitului bugetar, însă se bazează pe ipoteze optimiste şi nu reuşeşte să clarifice incertitudinile cu privire la noua taxa bancară, apreciază agenţia de evaluare financiară Fitch într-un raport publicat marţi, preluat de AGERPRES.

Citește Ultimele Știri

Turneu extraordinar în Spania de muzică românească și colinde tradiționale cu Deți Iuga și Năstăcuța Iuga! Vino să te bucuri ...
Ambasada României în Regatul Spaniei informează: UNDE POT VOTA, ÎN SPANIA, LA ALEGERILE PREZIDENȚIALE ȘI PARLAMENTARE DIN 2024? Lista completă cu ...
În contextul eforturilor constante depuse de către Guvernul României, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, desfășurate încă de la debutul crizei ...

Potrivit Fitch, proiectul de buget publicat de Ministerul Finanţelor Publice săptămâna trecută mizează pe o reducere a deficitului bugetar (pe baza ESA) până la 2,6% din PIB, de la 3% din PIB în 2018. Aceasta ar însemna o înăsprire fiscală moderată şi ar reprezenta un pas spre consolidarea finanţelor publice şi reducerea dezechilibrelor economice. Este de aşteptat ca proiectul de buget să fie votat Parlament în următoarele zile, comentează sursa citată.

Agenţia de evaluare subliniază, însă, că în luna noiembrie a anului trecut, atunci când a confirmat ratingul României la BBB minus cu perspectivă stabilă, estima că în 2019 ţara va înregistra un deficit de 3,5% din PIB. Fitch menţionează, totodată, că următoarele sale prognoze vor fi publicate abia după aprobarea variantei finale a legii bugetului pe 2019 precum şi după ce vor apărea noi informaţii cu privire la taxa pe bănci, adoptată prin ordonanţă de urgenţă la finele lunii decembrie. „Cu toate acestea, Fitch este sceptică cu privire la faptul că ţinta de deficit de 2,6% din PIB va fi atinsă, având în vedere ipotezele optimiste de creştere şi venituri ale Guvernului” se arată în raportul agenţiei de evaluare.

Potrivit sursei citate, proiectul de buget pe 2019 este construit pe ipoteza unei creşteri economice de 5,5%, mult peste prognoza Fitch de 3,2%. De asemenea, documentul pleacă de la ipoteza unei creşteri nominale a veniturilor de 15,7%, cu mult peste creşterea nominală a PIB, în timp ce veniturile din combaterea evaziunii fiscale ar urma să se situeze la 0,7% din PIB. „Mai mult, alegerile prezidenţiale de la finele lui 2019 vor face dificilă reducerea cheltuielilor dacă veniturile se vor situa sub ipotezele optimiste ale Guvernului”, subliniază Fitch.

Agenţia de evaluare adaugă, însă, că în proiectul de buget pe 2019 nu sunt incluse şi venituri din noua taxă pe bănci.”În consecinţă, este neclar dacă taxa pe bănci, care este deja în vigoare, va fi modificată, inclusă într-o versiune ulterioară a proiectului de buget sau va rămâne în afara bugetului oficial. Chiar dacă veniturile din taxa pe bănci sunt excluse din buget ele oferă o rezervă fiscală modestă, pe care o estimăm la 3-4 miliarde de lei în acest an, pe baza ipotezei unei taxe trimestriale de 0,3% pe activele financiare”, susţine Fitch.

În opinia agenţiei de evaluare, o majorare a taxelor care să ajute la reducerea deficitului bugetar ar consolida finanţele publice ale României şi ar reduce riscurile de supraîncălzire economică, riscurile principale la adresa ratingului suveran. „Cu toate acestea, unele aspecte ale noilor impozite riscă să afecteze credibilitatea politicilor publice şi să depăşească beneficiile potenţiale aduse finanţelor publice. Acestea includ lipsa de consultare asupra taxei pe bănci (inclusiv cu Banca Naţionala a României), lipsa unui studiu de impact, precum şi lipsa de claritate cu privire la modul în care ea va opera, nemaivorbind de etichetarea populistă a acestuia drept „impozit pe lăcomie”. Toate acestea ar putea avea un impact negativ asupra mediului de afaceri, a investiţiilor şi creşterii economice, ceea ce ar putea conduce la o scădere parţială a veniturilor din taxe”, susţine Fitch.

În sfârşit, Fitch susţine că legătura dintre taxa pe bănci şi evoluţia ROBOR ar putea complica transmiterea politicii monetare iar dacă băncile vor transfera costul taxei către clienţi acest lucru ar duce la diminuarea cererii de credite.

Foto: pixabay.com
[the_ad id=”14304″]