Emil Constantinescu: Pandemia a scos la iveală deficienţe grave în statele dezvoltate

Fostul preşedinte Emil Constantinescu afirmă că pandemia de COVID-19 a evidenţiat unele „deficienţe grave” în statele dezvoltate, inclusiv în zona sănătăţii şi a drepturilor omului, iar acest lucru poate determina statele în curs de dezvoltare să îşi pună „întrebări legitime”, informeazã AGERPRES.

„Surprinzător, pandemia a scos la iveală deficienţe grave în domeniile sănătăţii, economiei, educaţiei, protecţiei sociale, drepturilor omului, în statele dezvoltate şi s-a dovedit că instituţiile nu dispun de sisteme de avarie, care să permită replierea în cazul unor situaţii de criză. Statele în curs de dezvoltare pentru care acestea erau un model de urmat îşi pot pune întrebări legitime pentru viitorul lor. Şi, la fel de legitim, pot întreba pe reprezentanţii mediului academic de ce nu au abordat şi expus public cu mai mult timp înainte aceste carenţe pe care, în numai trei luni, un virus le-a evidenţiat în mod dureros”, a declarat Constantinescu, pe 3 iunie 2020, în cadrul videoconferinţei „The role of academia in the implementation of the SDGs through the COVID-19 crisis” organizată de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, împreună cu Nizami Ganjavi International Center.

Pe de altă parte, fostul şef de stat a remarcat că pandemia a arătat „o exemplară responsabilitate civică a miliarde de oameni de pe mapamond” care au urmat indicaţiile autorităţilor, chiar dacă guvernele s-au limitat la mesaje cu un caracter strict sanitar „sau, în cel mai bun caz, la managementul unor probleme de sănătate şi economice curente”.

„Acum, după trei luni, vedem că tocmai lipsa unui mesaj care să abordeze problemele dezvoltării durabile a generat o tensiune socială care se poate transforma în revolte mai mult sau mai puţin controlabile, cum sunt cele care s-au declanşat în Statele Unite în ultimele zile, şi în unele ţări din Europa Occidentală”, a spus Emil Constantinescu.

El a amintit că 2020 trebuia să fie debutul „Deceniului de Acţiune al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă”, în cadrul Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030.

„Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, care au în vedere îmbunătăţirea situaţiei în domenii precum: sărăcia, analfabetismul, lipsa accesului la apă şi igienă, inegalităţi sociale, schimbări climatice, nu şi-au diminuat importanţa pe timpul pandemiei. Chiar dacă buletinele de ştiri au prezentat prioritar informaţii despre simptome, număr de îmbolnăviri şi decese, aceste probleme au continuat să existe, ba chiar s-au acutizat”, a subliniat fostul preşedinte.

El a susţinut că răspunsul la actuala pandemie nu trebuie separat de acţiunile care privesc Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, fiind doar necesară reevaluarea şi prioritizarea celor legate de probleme care s-ar putea agrava: sărăcia, educaţia, accesul la apă şi igienă, reducerea inegalităţilor, consumul şi producţia responsabilă, asigurarea păcii, justiţiei şi gestionarea unor instituţii de forţă.

„Revitalizarea acestor obiective critice nu se poate face decât prin solidaritate şi cooperare între state. Ori tocmai acest lucru a devenit dificil, după ce în timpul pandemiei, statele, puse în faţa unor evenimente tragice, s-au izolat, căutând soluţii prin care să se salveze pe cont propriu. Soluţiile imediate pentru redresare trebuie să cuprindă: o mai bună planificarea investiţiilor publice şi private în dezvoltare durabilă pentru construirea unor infrastructuri reziliente; întărirea sistemelor de protecţie socială; investiţii în gestionarea cauzelor şi reducerea riscurilor”, a punctat fostul şef de stat.

Constantinescu a arătat că, în acest sens, mediul academic poate oferi „viziune, strategii şi instrumente de lucru”.

„Pentru soluţia unei dezvoltări durabile, mediul academic trebuie să-şi construiască propria agendă, şi să refuze să preia agendele mediului financiar sau politic, care vizează, prioritar, interesele proprii, pentru a preveni revenirea la situaţiile anterioare sau chiar agravarea lor aşa cum s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat după crizele financiare sau de securitate, din primele decenii ale secolului XXI. (…) Mediul academic trebuie să aibă în vedere prioritar interesele cetăţenilor”, a mai spus Emil Constantinescu.

El a pledat pentru o societate construită pe baza unor valori morale şi nu pe profit, „capabilă să diminueze lăcomia, risipa şi aroganţa şi să promoveze un trai decent”.

„În această societate mediul academic trebuie să fie garantul care trebuie să prevină ca informatizarea să nu afecteze dreptul la intimitate, inteligenţa artificială şi robotizarea să nu dezumanizeze climatul social, progresul medical să fie strict controlat din punct de vedere etic, să se revină la educaţia bazată pe cunoştinţe şi nu doar pe abilităţi şi deprinderi şi cultura să nu fie înlocuită de divertisment. Alternativa este ceea ce vedem în ultimele zile pe ecranele televizoarelor şi pe reţelele de socializare. Deturnarea unor manifestaţii paşnice de condamnare a unui abuz revoltător al unor poliţişti, de către grupuri violente care urmăresc provocarea unui haos generalizat”, a declarat fostul preşedinte.

În opinia sa, toate acestea reprezintă pentru europeni „un ‘deja vu’: imaginea luptelor de stradă între anarhiştii de extremă dreapta şi extremă stânga din Germania anilor ’30 care au dus în final la dictatura fascistă şi comunistă”.

Constantinescu a punctat că est-europenii sunt „vaccinaţi” împotriva acestor tipuri de dictatură, dar sunt atenţi şi la pericolul „protestocraţiei”, definită de fostul şef de stat drept „mişcare violentă fără ideologie, lideri sau participanţi asumaţi, urmărind instaurarea anarhiei”, precum şi ameninţarea autoritarismului.

„Folosirea termenilor: ‘dominaţie’, ameninţarea cu arme de foc sunt ridicole şi adâncesc divizarea unei societăţi care are nevoie de reconciliere pentru a se reconstrui după drama pandemiei. Impactul emoţional al pandemiei, generat de frica generată de un virus care poate lovi pe oricine indiferent de poziţia socială, poate repoziţiona viaţa ca o valoare supremă. Este fundamentul pe care se poate construi o cultură a păcii din care să fie eliminat cultul violenţei şi înlocuit de un dialog real între diferite grupuri şi oameni diferiţi prin rasă, etnie, religie, tradiţii şi opinii”, a conchis fostul şef de stat.

Sursa: www.agerpres.ro
Foto: Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului / Facebook